"Astazi e ziua ta..." - Emil Hossu

Nu a iubit niciodata rolurile de june prim, desi a intrat de multe ori in pielea unor astfel de personaje in rolurile pe care le-a jucat. Crede ca in meserie, pe langa talent si munca, cel mai mult conteaza sansa. Actorul Emil Hossu implineste astazi 63 de ani.

"Este foarte frumos ca am cati ani am"

"Mie mi se pare ca un an trece foarte repede si nu mai imi dau seama daca este in plus sau un numar constant cu ultimii ani. Deocamdata, nu simt nici o modificare biologica si sper sa o simt cat mai tarziu. Imi voi sarbatori ziua de nastere prin munca. Repet un spectacol cu o regizoare germana, iar dupa terminarea repetitiilor, cu cativa prieteni si colegi apropiati o sa ciocnim un pahar de vin. Trecerea anilor nu am simtit-o, pentru ca, multumindu-i lui Dumnezeu, am avut activitate continua si atunci nici nu imi dau seama cand a trecut timpul, doar vad ca sunt alte prefixe. Modul in care imi aniversez ziua de nastere nu s-a schimbat, pentru ca de fapt este o intalnire intre prieteni, unde ciocnim un pahar de prietenie. Trebuie sa gasesti punctele luminoase in fiecare etapa a vietii. Timpul a trecut foarte repede, poate si evenimentele se inghesuie

si-atunci sunt prea multe locuri ocupate in suflet si in creier si dintr-o data vezi ca tragi o linie si nu stii cand s-au petrecut toate cele de pana acum. Se considera ca zodia Sagetatorului este una destul de favorabila. Daca Dumnezeu a vrut ca eu sa ma nasc in zodia Sagetatorului, a avut si putina grija de intamplarile din viata mea. In momentul in care am facut 50 de ani mi s-a parut ca prefixul este destul de ingrijorator, pentru ca in momentul in care am schimbat prefixul in sase, sa mi se para ca este normal. Poate la 50 de ani am simtit ca trec un alt prag si imi dau seama ca de fapt am ramas constant spre ceea ce m-am indreptat pana acum. Nu simt anii in masura cu care se acrediteaza epitetul de batranete pentru ca sunt inca in activitate, pentru ca am o viata destul de vie. Imi doresc sanatate si in jurul meu sinceritate. Eu am o profesie in care ma joc, dar nu pot sa ma joc si cu istoria; asta e varsta, am nostalgiile mele prin care imi retraiesc evenimentele placute sau mai putin placute din viata, dar nu pot si nu mi-am propus vreodata sa ma intorc la varsta de 25 de ani. Este foarte frumos ca am cati ani am. In anul acesta mi s-a intamplat un lucru, cu ghilimele de rigoare pentru cei care nu iubesc animalele, in sensul ca boxeritei noastre i-au cedat picioarele din spate si i-am facut un carucior, continuand sa ne plimbam cu ea pentru ca, daca baiatul meu a inaintat in varsta, cainele meu a ramas tot un copil. Ma doare cand ii vad aceasta usoara infirmitate, ma bucura ca am putut sa-i prelungesc viata si sa nu simta suferinta. Cea mai mare realizare din anul care a trecut a fost existenta unor prieteni sinceri, care au sarit in momentele grele si au fost alaturi de mine si de familia mea. Cel mai putin poate ne cunoastem pe noi insine, stiu doar ca vreau sa am vitalitate."