"Sunt o actriţă româncă şi nu părăsesc teatrul românesc. Dar, ca orice artist din zilele noastre, călătoresc mult, pentru că, slavă Domnului, joc în multe locuri. Arta n-are graniţe. E universală. Ca şi iubirea", spunea Ioana Pavelescu. Astăzi îşi sărbătoreşte ziua de naştere. "La mulţi ani!"
"Mi-e dor de copilărie... de Moş Crăciun"
"Sunt preocupată de viitoarele mele proiecte, aşa cum am fost întotdeauna. Din superstiţie nu vorbesc despre planuri până nu le încep, aşa că nu vă pot spune decât că sunt nişte proiecte în teatru foarte importante pentru mine.
Apropierea mea de teatru s-a produs foarte natural, pentru că am copilărit în teatru, mama mea a fost actriţă. Am crescut pe scenă şi prin culisele teatrului, iubesc actorii, mi se pare că teatrul este singurul domeniu în care eu pot spune ceva. Şi cine nu vrea să spună ceva pe lumea asta? Cea mai importantă întâlnire a mea ca actriţă a fost întâlnirea cu Andrei Şerban. El nu numai că face o şcoală de teatru de o profunzime şi un rafinament purificator, dar în preajma lui înveţi să trăieşti cu masca pe faţă ca pe Everest. Este zguduitoare întâlnirea cu domnia sa.
Vreau să-i mulţumesc Lui Dumnezeu pentru că am avut norocul de a-i fi în preajmă.
REGĂSIRE
Acum câteva luni am citit o carte care va rămâne pentru mine una din cărţile importante pe care le-am parcurs de-a lungul anilor, a fost o regăsire, o descoperire şi o înţelegere a lucrurilor comună. Ea a fost scrisă de unul din puţinii oameni pe care îi admir şi care consider că se află într-o etapă de graţie, care înţelege pe verticală ce se întâmpla cu noi, oamenii, în trecerea noastră pe aici, şi ea este Oana Pellea. Vreau să recomand tuturor să citească «Jurnalul» ei. Sunt oameni din toate straturile sociale ale căror vieţi, citindu-l, s-au luminat ca şi când ar fi fost atinşi de o aripă de înger. Este o carte care te ajută să descoperi lucrurile importante ale vieţii, să nu treci peste ele. Şi ce important este să alegem ce este bun şi frumos în viaţă şi să nu ne lăsăm seduşi de superficial.
ÎMPLINIRE
Am petrecut şi mai petrec încă mult timp în Statele Unite. Am avut mari satisfacţii pentru că am putut să joc în limba engleză. Am luat totul de la capăt, am fost la şcoli, am făcut studii de teatru. Mă bucur că am avut puterea să refuz nişte proiecte care păreau foarte seducătoare, dar care nu cred că m-ar fi dus pe drumul pe care sunt astăzi. Mi-am ales o cale mai dificilă, care nu are satisfacţii întotdeauna, dar cred că este mai important să fii într-o împăcare cu tine însăţi. Nu trebuie să faci lucruri care te înstrăinează de tine şi în care ajungi să nu te mai recunoşti.
Am avut norocul să trăiesc lângă părinţii mei, familia mea, lumea care se învârtea la noi în casă, de la Petre Ţuţea până la Alexandru Paleologu şi Marietta Sadova. Astfel, devenirea mea a fost mai uşoară pentru că aveam aceste valori importante către care tindeam.
Am avut o mare bucurie anul acesta pentru fericirea fetei mele care s-a măritat. Aceasta este bucuria anului pentru mine. În rest... Mi-e dor de Ionuţ şi de mama. Mi-e dor de copilărie, care este etapa de graţie a trecerii noastre pe aici. Mi-e dor de Moş Crăciun... şi cine nu crede în el..."
Citește pe Antena3.ro