"Astazi e ziua ta..." - Marcel Pavel

I-a fost harazita o voce pe care poti s-o recunosti dintr-o suta, un glas care dezvaluie de fiecare data minunea veche si mereu noua a muzicii. Marcel Pavel implineste astazi 45 de ani.

"Cel mai greu este sa vorbesti despre tine"

"Implinirea unui nou an este un moment de mare fericire ca am continuitate in viata si imi aduce putina tristete ca nu poti sa nu te gandesti ca incepi sa imbatranesti. De ziua mea o sa cant, dar am sa o sarbatoresc mai devreme, vreau sa imi iau un taraf care mie imi place foarte mult, la un restaurant, cu prietenii cei mai apropiati, sa chefuim pana la ziua, fara fasoane, fara fite; chiar nu-mi plac mondenitatile astea, ma feresc de ele, nu prea ma duc. Acum 25 de ani eram mult mai tanar, simteam altfel, gandeam altfel, aveam si alte posibilitati materiale, mai restranse decat acum. De fiecare data, insa, sunt fericit ca ajung la o varsta anume si implinesc niste ani. Timpul a trecut destul de repede. Nu prea ma incanta, dar cand vad cum imi cresc copiii, pot sa spun ca "Doamne, intr-adevar, nu a trecut degeaba". Aniversarea de anul trecut a fost o zi pe care nu am s-o uit niciodata: la un restaurant cu un taraf care mie imi place foarte mult; cand chefuiesc imi place sa ascult chestii de genul asta, acasa ascult jazz, ascult altceva, dar cand este vorba de ziua mea si vreau sa ma distrez, ascult muzica lautareasca sau de petrecere. Imi doresc sa traiesc cat mai mult ca sa pot sa-mi ingrijesc copiii si sa bucur lumea cu ceea ce fac eu, ma refer la cantat. Stiti cum se spune: "Sa-mi dea Dumnezeu tineretea de acum 25 de ani si mintea de acum!". As vrea sa raman la varsta asta, dar sa traiesc 100 de ani, ceea ce este imposibil. In primul rand, imi doresc sanatate pentru familia mea. Pentru mine mi-as dori sa imi fac un studio, sa imi fac o formatie tare de tot ca sa pot sa concertez si mi-as dori din suflet ca lumea sa aleaga muzica de calitate, ceea ce nu tine de mine. Intr-o tara saraca e greu sa educi oamenii. Imi doresc din suflet sa-mi vad copiii mari si sa pot canta pana la sfarsitul vietii si cat mai mult. Acum, la 45 de ani, ma gandesc mai mult ca Dumnezeu sa imi dea putere sa pot sa mai cant, ca de fapt asta este lucrul cel mai scump pentru mine. Anul ce se incheie a fost numai cu bucurii si realizari destul de frumoase. Sunt fericit, atata tot! Regretul este ca nu am reusit eu sa schimb tara si lumea, ca nu am reusit ca albumul asta sa-l lansez asa cum mi-am dorit, sa dau concerte in toata tara cu o trupa foarte buna. Cel mai greu este sa vorbesti despre tine, pentru ca atunci iti asumi o responsabilitate mare, fiind o persoana publica, trebuie sa ai grija ce spui. Daca as vorbi despre mine, m-as critica tare rau, asa ca n-are rost sa fac lucrul asta."