Actrita Tamara Buciuceanu-Botez, originara din Tighina, isi aniverseaza astazi ziua de nastere. La multi ani!
"Nu toata lumea se bucura pentru un an in plus, dar eu ma bucur ca exist, ca mai muncesc, ca am succes si ma iubeste lumea. Acum sunt la Bran, ma odihnesc aici desi ploua, e aer curat si frumos peste tot, muntii se vad in zare, s-acolo ploua torential⦠De ziua mea o sa vina sora mea, nepotii, stranepotii, sotia nepotului meu, Mihai Constantin, sora mea Eftimia Buciuceanu, asa ca o sa stam in familie. Vreau sa spun ca niciodata nu stau sa calculez timpul; ma simt asa cum ma simt in fiecare zi, nu calculez lucrul asta si nici n-as spune ca e mai bine sau mai rau. Exist si asta este important, ca sunt pe picioare si pot sa mai gandesc si pot sa joc. Pentru mine bucuria vietii este scena, asa ca asta-i cel mai frumos lucru. Vreau sa va spun ca niciodata, nu ca nu-mi aduc aminte, dar zilele de nastere trec normal. Vreau sa va spun ca atunci cand traia mama, tata, bunicii si dupa aceea sotul, practic au fost cele mai frumoase aniversari. Niciodata nu mi-am facut plan pentru ca n-am avut timp sa ma gandesc, am fost foarte solicitata, am o cariera care implineste 52 de ani si jumatate in teatru, asa ca am filmat foarte mult, am facut televiziune, am facut radio, am facut opereta, am facut teatru muzical, asa ca n-am avut timp sa mai calculez nimic. Totul a venit de la sine si asta e important o cariera, dupa parerea mea, pe care foarte multe colege si-ar dori-o. De-acum incolo ma gandesc atat: sa fiu sanatoasa si sa pot munci. Viata merge inainte⦠Regretul meu e ca lumea ar trebui sa fie mult mai buna. Am avut intotdeauna realizari, de data asta nu vreau sa fiu modesta; vreau sa spun ca anul acesta am fost in Australia, al saselea continent pe care am calatorit, cu spectacolul pe care l-am prezentat in cadrul Teatrului National Radiofonic. Este un experiment unic pe care l-am avut noi, cei patru actori: Stela Popescu, Alexandru Arsinel si Eugen Cristea, condusi de Dan Puican, regizorul Radiodifuziunii. Erau sute-sute de oameni care ovationau in picioare, despre comunitatile romanesti vorbesc, din Melbourne, Sydney si Brisbane, unde am avut spectacol. Au spus asa: "Un triumf! Si va asteptam sa mai veniti pe la noi!". Ce poate fi mai frumos?! Era asa de frumos ca era, cum se spune..., la un moment dat, stiti ca bucuriile mari ti-aduc lacrimi in ochi. Asa s-a intamplat!"
Citește pe Antena3.ro