Joi, 24 iulie 2008

Ziua Poliţiei de Frontieră • Este ziua 206 a anului • Au mai rămas 160 de zile

• Ziua Poliţiei de Frontieră

• Este ziua 206 a anului

• Au mai rămas 160 de zile

Soarele:
Răsare la 5:54
Apune la 20:49

Luna:
Răsare la 23:24
Apune la 12:28

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
25 iulie

Lună nouă:
1 august

Primul pătrar(Luna în creştere):
8 august

Lună plină:
17 august

Proverbul zilei:

"Banul uşor face planul"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfînta Muceniţă Hristina era din Cetatea Tirului. De mică a fost hărăzită de tatăl său mireasă zeilor păgîni pe care acesta îi cinstea. Suind-o într-un turn înalt şi aşezîndu-i acolo zeii săi făcuţi din aur şi din argint, tatăl său i-a poruncit sfintei să petreacă acolo şi să aducă jertfe idolilor. Nesocotindu-i pe idoli, fata a început a se închina adevăratului Dumnezeu. Îngerul Domnului i s-a arătat şi a numit-o mireasă a lui Hristos. Sfînta Hristina a sfărîmat apoi idolii şi i-a împărţit săracilor. Pentru aceasta a fost supusă la tot felul de chinuri şi a fost băgată în temniţă. Şi-a găsit moartea împunsă de suliţele ostaşilor.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Muceniţă Hristina; Sf. Mucenic Ermoghen

Calendar romano-catolic
Sf. Sharbel Makhluf; Sf. Cristina, fecioară, muceniţă

Calendar greco-catolic
Sf. Cristina, muceniţă

S-a întîmplat azi

În România

1772 – S-a desfăşurat Congresul de pace de la Focşani. În timpul lucrărilor, delegaţiile de boieri moldoveni şi munteni au cerut independenţa Principatelor Române sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei;

1924 – Partidul Naţional adoptă cele zece puncte în

vederea fuziunii cu Partidul Ţărănesc: monarhie constituţională, descentralizare administrativă şi autonomie locală, îndrumarea economiei româneşti pe calea cooperaţiei, dezvoltarea industriilor care să asigure baza de materii prime, o politică externă de pace şi colaborare internaţională, de bună vecinătate cu toate statele ş.a.

În lume

1923 – Se încheie la Lausanne Tratatul de pace între Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia, Bulgaria, Grecia, România, URSS, Iugoslavia şi Turcia, prin care aceasta din urmă se obligă să recunoască, între altele, noile state în hotarele astfel fixate, inclusiv Ada-Kaleh ca aparţinînd României;

2005 – Lance Armstrong cîştigă Turul Franţei pentru a şaptea oară consecutiv.

Născuţi la 24 iulie

1802 – Alexandre Dumas tatăl, scriitor (m. 1870);

1971 – Liana Stanciu, realizator radio, tv.

Click istoric

La 24 iulie 1977 se stingea din viaţă la Bucureşti Emil Botta (născut în 1911, la Adjud). A fost poet, prozator şi actor român, fratele eseistului Dan Botta. La 15 ani fuge de acasă pentru a deveni actor. Urmează apoi Conservatorul de Artă Dramatică din Bucureşti în perioada 1929-1932. Devine actor al Teatrului Naţional din Bucureşti după mai mulţi ani petrecuţi pe unele scene de provincie. La Naţional joacă în roluri de excepţie: Macbeth, Unchiul Vania, etc. A fost poetul preferat al generaţiei Criterion. Pentru versurile sale, Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt aveau un adevărat cult. A scris un singur volum de proză, "Trîntorul".

Credinţe populare, tradiţii, semne

Petrecerea săptămînală ţinută în duminicile din afara postului şi în alte sărbători de peste an la care avea acces întreaga comunitate, organizată după vîrstă, sex, stare socială, se numea horă în Moldova, Muntenia, Dobrogea şi joc în Transilvania, Maramureş, Crişana şi Banat. Hora satului a fost o instituţie controlată de ceata de feciori cu care se rezolvau probleme specifice: apropierea şi cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriei, distracţia, cimentarea solidarităţii săteşti şi altele. O importantă funcţie a horei satului era introducerea fetelor în joc şi, prin acest ritual, intrarea acestora în grupul fetelor mari, bune de măritat. Prin felul cum feciorii în satele intracarpatice şi flăcăii în cele extracarpatice organizau hora satului (alegerea şi plata lăutarilor, fixarea şi îngrijirea locului de desfăşurare a jocului, păstrarea ordinii, disciplinei şi regulilor locale etc.), ceata feciorilor cîştiga sau pierdea din prestigiu în faţa altor categorii de vîrstă şi sex. Principalul joc era hora, dans maiestuos, cu ţinuta dreaptă a bustului participanţilor prinşi de mîini în cerc, simbol al perfecţiunii. Este un dans domol, al liniştii sufleteşti, care contrastează cu alte dansuri româneşti caracterizate prin mişcări repezi (Brîul, Sîrba), adesea vijelioase (Ciuleandra, Căluşul). Din păcate, instituţia care a înlocuit hora satului – discoteca – s-a îndepărtat foarte mult de funcţiile tradiţionale.

• Profesor Ion Ghinoiu