Joi 30 septembrie 2010

Este ziua 273 a anului ● Au mai rămas 92 de zile

Soarele
Răsare la 7:12 ● Apune la 18:59

Luna
Răsare la 23:12 ● Apune la 14:16
● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 1 octombrie ● Lună nouă 7 octombrie ● Primul pătrar (Luna în creştere) 15 octombrie ● Lună plină 23 octombrie


Sărbătoare creştină: Sf. Mc. Grigorie Luminătorul, Ep. Armeniei; Sf. Mc. Ripsimia şi Gaiani
Sfântul Sfinţit Mucenic Grigorie Luminătorul, Episcopul Armeniei, este pomenit astăzi. S-a născut în jurul anului 240 şi era persan. Fiind descoperit că e creştin de domnitorul Tiridat, a fost supus la multe chinuri, dar din toate a scăpat viu cu ajutorul lui Dumnezeu. După aceea, aflând Tiridat că sfântul este fiul lui Anac, care cu înşelăciune omorâse pe tatăl său, i-a legat mâinile şi picioarele şi l-a aruncat într-o groapă adâncă. Sfântul a trăit acolo 15 ani, fiind hrănit în taină de o femeie văduvă. Împăratul Tiridat a înnebunit, dar, în urma unui vis avut de sora sa, l-a eliberat pe Grigorie, şi astfel s-a însănătoşit.


Credinţe populare, tradiţii, semne
În mitologia românească, căpcăunii sunt monştrii antropofagi cu cap de câine, cu un ochi în frunte şi unul în ceafă, care au trăit prin peşteri şi păduri întunecate sau ar fi venit dinspre răsărit, pustiind pământul. Adesea, erau asociaţi cu tătarii şi turcii care prădau în Evul Mediu ţinuturile de la Dunărea de Jos. În unele informaţii sunt înfăţişaţi ca oameni mici, negri şi cu nasul turtit (Moldova Centrală). Ei ar fi fost stârpiţi de uriaşi, de apele potopului sau ar fi plecat peste Dunăre, în ţara turcească. Ei mâncau oamenii după ce îi jupuiau de piele şi le sugeau sângele, iar pe copii, după ce îi frigeau în cuptor. O legendă, cu mai multe variante, descrie vicleşugul prin care o fată, prinsă şi îngrăşată cu miez de nucă de mama căpcăunilor ca să fie apoi mâncată, scapă înainte de a fi băgată în cuptor. (Profesor Ion Ghinoiu)


Click istoric
Tudor Arghezi a publicat la 30 septembrie 1943 pamfletul "Baroane", îndreptat împotriva ambasadorului Germaniei fasciste la Bucureşti, Manfred von Kilinger. Articolul apare în ziarul Informaţia zilei sub generi­cul "Bilete de papagal". Publicaţia este imediat confiscată, iar Arghezi este trimis în lagărul de la Târgu-Jiu. Este eliberat un an mai târziu. "Ba­roa­ne" a fost precedat de o serie de ta­blete, pamflete usturătoare, care-i vi­zau pe nemţi, în special pe baronul von Killinger. În 1955 este ales membru al Academiei, iar în 1957 obţine Premiul de stat şi candidează cu succes la alegerile de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională. În 1965 primeşte Premiul Internaţional Johann Gottfried von Her­der.


S-a întâmplat azi
În România
● 1857 - Lucrările Adunării ad-hoc a Ţării Româneşti, cu participarea a 28 de mari proprietari, 14 mici proprietari, 20 de deputaţi orăşeni şi 15 deputaţi ţărani, sub preşedinţia formală a mitropolitului şi cea efectivă a vicepreşedintelui Nicolae Golescu. Constantin A. Kretzulescu pre­zintă o rezoluţie, care cuprinde cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene;
● 1943 - Din dispoziţia mareşalului Ion Antonescu, ataşatul militar la Ankara, col. Traian Teodorescu, ia contact cu omologul său britanic, generalul A.C. Arnold, căruia îi tran­smite că, dacă forţele anglo-america­ne sosesc în România, el pune la dispoziţie 42 de vagoane de aur, două va­goane de valută, 400 de vagoane cu grâu şi 300 de vagoane cu porumb.

În lume
● 1791 - Premiera operei Die Zauberflöte (Flautul fermecat) de Wolfgang Amadeus Mozart are loc la Wiena, la Schikaneders Theater;
● 1895 - Madagascar intră sub protectorat francez.

Născuţi la 30 sept.
● 1898 - Renée Adorée, actriţă (m. 1933);
● 1912 - Michelangelo Antonioni, regizor (m. 2007).