Este ziua 124 a anului
Au mai ramas 241 de zile
Au mai ramas 241 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Hangiu si om
de treaba"
- lucru peste putinta.
|
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfanta Mucenita Pelaghia a trait pe vremea imparatului Diocletian. Provenea dintr-o familie nobila din Tars, stabilita la Roma. Auzind ea de credinta in Hristos a dorit ca sa afle despre ea mai multe. A vazut la un moment dat in vis pe episcop botezand. A cerut permisiunea de la ma-ma ei sa mearga in vizita la o doica de-a sa. In schimb, ea a mers la episcop, care a primit-o cu bucurie si a botezat-o. Fiul imparatului, care era logodit cu dansa, a aflat de aceasta fapta si s-a intristat peste masura din dragoste ce avea pentru dansa. Drept urmare, s-a sinucis. Diocletian a trimis garzile de i-au adus fecioara. Nereusind sa o intoarca de la credinta lui Hristos, a ars un bou de arama si au aruncat-o pe sfanta in el, unde si-a luat si sfarsitul, si cununa marturisirii.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 4 mai
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 4 mai 1980 a murit Iosip Broz Tito, om politic si presedinte al Republicii Socialiste Iugoslavia in perioada 1945-1980. S-a nascut la Kumrovet, intr-o familie de tarani. Dupa absolvirea scolii elementare si a scolii de meserii, incepe sa lucreze ca muncitor metalurgist. Inca de tanar, in 1910, intra in miscarea revolutionara. Patru ani mai tarziu e arestat pentru propaganda impotriva razboiului, iar ulterior e trimis pe frontul rusesc unde, in 1915, e luat prizonier. In 1920, intors la Zagreb, devine membru al Partidului Comunist din Iugoslavia. E arestat in mai multe randuri, condamnat la inchisoare si intemnitat la Lepoglava, Maribor si Ogulin. Este eliberat in 1934. In 1945 este numit presedinte al guvernului federal si ministru al Apararii Nationale, iar in 1953 este ales presedinte al republicii. La 16 mai 1974, Tito a fost ales in functia de presedinte al Iugoslaviei si al partidului, pe timp nelimitat.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Cu prilejul gatirii mortului si asezarii lui pe directia de plecare, de la rasarit la apus, i se da obolul, moneda cu care va plati vamile. Pentru a nu-l pierde, banul este, adesea, bagat in gura sau intre degete, gaurit si legat cu ata de degetul mic, pus in ceara si asezat in podul palmei, intepenit in crapatura toiagului (batului) asezat langa el in sicriu. De multe ori, banii pentru vami sunt bagati prin buzunare sau legati in batista, pusi in sicriu, aruncati peste mort la odihnele facute pe drumul cimitirului sau in groapa. Grija ca nu cumva calatorul sa plece fara bani este dublata de preocuparea ca acesta sa nu-i piarda pe drumul anevoios si plin de primejdii. In unele cantece funerare din Cartea romaneasca a mortilor, defunctul este sfatuit sa se opreasca intr-un balciulet pentru a cumpara, cu banul legat de deget, daruri pentru vamesi: "... Sa te duci la targ/Sa-ti targuiesti/ Trei caciuli negre./Sa-ti iei seama bine,/Pe cale-nainte,/Ca-nainte iti iasa/Trei feciori de crai/Si lor sa le dai/Sa te duca in Rai/In dealul cu jocul,/C-acolo ti-e locul". Vamesii sunt reprezentari mitice binevoitoare, care ies inaintea sufletului pentru
a-l vamui si a-i arata calea cea buna spre Rai. Acestia pot fi trei unchesi batrani: "... Inainte sa mergi/Si seama sa iei/Ca
ti-or mai iesi/Trei unchesi batrani" (Pestisani, jud. Gorj). Dar vamile pazite de vamesi sunt praguri intermediare intre lumea de aici si lumea de dincolo. La vama cea mare de la intrarea in Rai apare, de obicei, Moartea, care imparte mortii la dreapta si vii la stanga, ii scrie pe hartie.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|