x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Joimăriţa şi Moşii de Joimari

0
Autor: Iulia Gorneanu 11 Apr 2012 - 21:00

Daca in pragul Craciunului femeile se temeau grozav de Inatoare, nevasta lui Ignat (o femeie cumplita care le oparea mainile, le pocea sau le facea sa-si piarda vlaga), in Joia Mare cea care le ameninta linistea si bucuria apropiatei sarbatori este Joimarita. I se mai spune Joimarica si este cel putin la fel de cumplita ca surata ei, fiind inchipuita de taranci ca o batrana hada (urata) si rea care pedepseste femeile lenese, arzandu-le degetele. Ea este cea care declanseaza seria demoniaca a celor sapte joi de pana la Ispas, numite Joile Verzi, interzicand totodata torsul pentru ca femeile, de acum inainte, sa-si dedice timpul exclusiv muncilor agricole de primavara. Pentru a se apara de ea si de alte spirite malefice, oamenii spun astazi "povesti incheiate', adica nestiute si nemaiauzite, activand astfel magia cuvantului rostit.

Tot astazi, in satele noastre Mosii de Joimari aduc nenumarate practici de pomenire a mortilor: asezarea vaselor cu apa la streasina, aprinderea lumanarilor la morminte, impartirea pomenilor, aprinderea focurilor rituale la care se vor incalzi sufletele mortilor. Narcisa Stiuca vorbeste chiar despre pregatirea unor "locuri de popas la porti si in raspantii', adevarate camere in aer liber cu covoare, scaune si mese pe care se pun colacei, flori de primavara, vase cu apa… Toate acestea se infaptuiesc intrucat se crede ca sufletele stramosilor se intorc astazi acasa si raman printre noi pana de Rusalii, cand se face "imparteala de plecare a sufletelor', dupa care mortii se intorc in lumea lor cu tot ceea ce au primit in acest rastimp.

Suntem in Joia Patimilor si nu trebuie sa uitam ca si vopsitul oualor are multiple semnificatii funerare, numeroase legende pe teme biblice stand marturie in acest sens. Cat despre ouale impistrite si inrosite astazi, se spune ca nu se strica niciodata iar daca le ingropi in hotarul satului, intreg locul va fi ferit de grindina.

Citeşte mai multe despre:   calendar

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de