Este ziua 101 a anului
Au mai ramas 264 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"I-a crescut nasul cel taiat"
- se spune despre cel care s-a obraznicit din nou "Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi este praznuit Sfantul Ierarh de la Cernica. Nascut la Bucuresti, din parinti foarte credinciosi, a invatat carte la scolile de pe langa biserici. In 1808 a fost calugarit la Manastirea Cernica, unde, dupa 10 ani, pentru vrednicia sa, a fost facut staret si arhimandrit. Timp de 32 de ani a condus cu mare intelepciune si blandete aceasta obste monahala, care sporea de la an la an. Apoi, timp de 17 ani a fost episcop de Ramnicu-Valcea. A refuzat in mai multe randuri functia de mitropolit al Tarii Romanesti, socotindu-se nevrednic pentru aceasta functie. A fost mare miluitor de sarmani si vindecator de bolnavi. A zidit multe biserici la orase si sate; este ctitorul Manastirii Frasinei. A fost canonizat in anul 1955.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume
|
NASCUTI LA 11 APRILIE
|
|
CREDINTE POPULARE, TRADITII, SEMNE
|
Cele şapte zile ale saptamanii sunt favorabile sau mai putin favorabile sufletelor aflate in existenta, preexistenta sau postexistenta. Astfel, lunea, miercurea, joia, vinerea şi duminica sunt bune pentru cei de aici; martea, pentru cei care vor veni; sambata, pentru cei plecati in lumea de dincolo de mormant. Zilele din prima categorie au, fiecare, cate un ceas rau, in timp ce zilele din categoria a doua şi a treia (martea şi sambata) au cate trei. Apa curgatoare care ar separa lumea de aici de lumea de dincolo ar trece pe dinaintea imparatiei Sambetei şi s-ar numi Apa Sambetei. Pe malurile ei traiesc "Rugmanii, oameni mici la faptura şi putintei la minte. Sunt şi ei creştini, dar n-au invatatura creştineasca de la Hristos, ca noi, ci de la fiul oii, cum avem şi noi de la fiul Mariei".
Apa a mortii devine şi cea in care se scalda defunctul inainte de a-l gati de plecare. Aceasta trebuie ingropata intr-un loc neumblat: la parii gardului, pe hotar sau se arunca intr-o apa curgatoare. In unele sate, apa de la scalda mortului se crede ca are calitati fertilizatoare, aducatoare de noroc şi rod in casa. In acest caz, aceasta este aruncata la un loc curat, de obicei la radacina unui pom, şi acoperita cu vasul in care a fost scaldat defunctul. Uneori, locul unde se arunca este marcat, timp de 40 de zile, ca un mormant symbolic: se aprinde o lumanare dupa ce a fost ingropata şi se tamaiaza zi de zi, precum mormantul din cimitir. In multe sate din Moldova, in care pomul la radacina caruia a fost inhumata apa scaldei este dat de pomana: pe o anumita perioada (un an, 10 sau chiar pentru toata viata), roadele le primesc cei care au efectuat scalda. Pomul este ingrijit de proprietarul de drept, dar de roadele lui beneficiaza cei care l-au primit ca pomana. Spre deosebire de apa neinceputa folosita la scaldele rituale, romanii credeau şi in puterea apei incepute, a apei sfintite (agheasma), a apei zacute (din fantanile parasite), a apei de leac numite, local, clocita sau puturoasa, a apei vii. In ceea ce priveşte apa vie, aceasta s-ar gasi la marginea pamantului, in locuri neumblate. Se credea ca acela care ajunge acolo şi o bea ramane tanar şi nemuritor.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|
CALENDAR DE POST
|
|