Este ziua 163 a anului
Au mai ramas 202 zile
SARBATOARE CRESTINA
|
Cuviosul Onufrie cel Mare era din Egipt. A renuntat la viata din mijlocul oamenilor si s-a stabilit in pustiu. Timp de 60 de ani nu a mai vazut nici un alt seaman. Prima persoana pe care a vazut-o dupa atata vreme a fost marele Pafnutie. Acesta era in cautarea unor persoane cu har, care sa il binecuvanteze. 17 zile a fost pe drumuri pana sa il gaseasca pe Onufrie. Intalnindu-l, Pafnutie l-a rugat pe Cuvios sa ii povesteasca viata sa. Intamplarea a facut ca in acele ore Onufrie sa fie chemat la Tatal. Pafnutie si-a rupt rasa in doua, cu o jumatate a acoperit sfintele moaste ale Preacuviosului Onufrie, dupa care le-a ingropat, iar cealalta jumatate a oprit-o pentru el.
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Orice nebun stie
sa castige, dar nu
stie sa pastreze"
- arata cat de greu este sa economisesti ceva din castigul tau.
|
|
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 12 iunie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 12 iunie 1916 s-a nascut Alexandru Balaci, italienist roman, critic si istoric literar. A facut cunoscuta cultura italiana in Romania prin studii si monografii, prin traduceri. A fost membru in numeroase academii, societati europene si mondiale. La absolvirea Facultatii de Litere si Filosofie din Bucuresti, viitorul profesor isi va lua doctoratul, in 1943, cu teza "Giovanni Pascoli in neoclasicismul italian". A fost redactor-sef la ESPLA, vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta, director al Scolii Romane din Roma, profesor si sef de catedra la Facultatea de Litere din Bucuresti, vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania si redactor-sef al revistei Viata romaneasca. S-a consacrat studiului culturii italiene, elaborand numeroase lucrari de referinta si traducand din opera unor mari personalitati. A coordonat monumentala lucrare "Istoria literaturii italiene" si numeroase dictionare. A decedat in 2002.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Cei patru sfinti crestini celebrati in zilele de 10 (Sfantul Mucenic Timotei), 11 (Sfantul Apostol Vartolomeu), 12 (Preacuviosul Onufrie) si 14 iunie (Sfantul Prooroc Elisei) sunt numiti in calendarul popular Sfinti Marunti. Acestia ar fi responsabili cu imparguirea si coacerea la timp a lanurilor de grau. Pe masura ce timpul calendaristic pe stilul vechi ramanea an de an in urma fata de timpul exact astronomic, atributiile de altadata ale sfintilor de a baga bob spicului de grau si de a fertiliza holdele semanate nu mai corespundeau cu stadiul de dezvoltare al cerealelor. In felul acesta, importanta calendaristica a acestor sfinti s-a diminuat treptat, devenind mai putin insemnati pentru aprecierea si planificarea timpului. Fara sa-i uite, poporul i-a facut raspunzatori de provocarea unor fenomene meteorologice negative, care apar frecvent in luna iunie: grindina, vijeliile, furtunile si ploile torentiale. Sarbatoarea dedicata Sfantului Onufrie (12 iunie) marca in calendarul pe stil vechi perioada solstitiului de vara, cand se imparguiau si se coceau lanurile de grau si orz. Prin Bucovina aceasta zi, care se credea ca este nefasta pentru rozatoare, mai ales in anii ploiosi, se numea Ziua soarecilor. De acum, in nordul tarii nu se mai putea semana hrisca, porumbul, cartofii si legumele. Dupa reforma calendarului importanta Sfantului Onufrie s-a diminuat si a intrat, impreuna cu Timotei, Vartolomeu si Elisei, in categoria Sfintilor marunti (Bucovina). (Profesor Ion Ghinoiu)
|