Marţi, 17 iunie 2008

Ziua Mondială de Combatere a Deşertificării şi Secetei • Este ziua 169 a anului • Au mai rămas 197 zile

  •  Ziua Mondială de Combatere a Deşertificării şi Secetei

  •  Este ziua 169 a anului

  •  Au mai rămas 197 zile

 
Soarele:

Răsare la 5:31

Apune la 21:03

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

Luna:

Răsare la 20:28

Apune la 3:55

Lună plină:

18 iunie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

26 iunie

Lună nouă:

3 iulie

Primul pătrar(Luna în creştere):

10 iulie

Sărbătoare creştină

Prăznuiţi astăzi, Sfinţii Mucenici Manuil, Savel şi Ismail s-au născut în Persida şi erau fraţi. Păgînul Iulian a aflat despre aceştia că sînt creştini şi a poruncit să îi fie aduşi pentru a-i judeca. După judecată a dat ordin ca Manuil, Savel şi Ismail să fie torturaţi. Sfîntul Manuil a fost supus la chinuri mai grele decît ceilalţi doi fraţi ai săi. La final au fost duşi la zidul numit al lui Constantin şi li s-au tăiat capetele.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenici Manuil, Savel şi Ismail

Calendar romano-catolic

Sf. Nicandru şi Marcian, mucenici

Calendar greco-catolic

Sf. Manuel, Sabel şi Ismail, mucenici
 

Proverbul zilei:

“I-a pus jugul după cap”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Click istoric

În noaptea de 17 iunie 1462, în fruntea unui corp de oaste, Vlad Ţepeş a executat un îndrăzneţ atac de noapte prin surpriză împotriva taberei sultanului Mehmed al II-lea, provocînd o mare debanda­dă şi pierderi grele, după care s-a re­tras. Ţepeş a fost nevoit să-şi îm­par­tă forţele armate pentru a în­cer­ca să răspundă marilor pericole care ameninţau ţara din mai mul­te direcţii. Mehmed al II-lea s-a în­drep­tat spre Buzău. Foametea şi seceta, oboseala şi descurajarea trupelor, permanent hărţuite de ro­mâni, precum şi ameninţarea unei eventuale intervenţii a re­ge­lui Un­gariei – l-au determinat pe sultan să dea semnalul retragerii.

S-a întîmplat azi

În România

1901 – Dezvelirea în Bucureşti a statuilor lui Alexandru Lahovari (situată în Piaţa Lahovari) şi Lascăr Catargiu (aflată pe Strada Vasile Lascăr, la intersecţia cu Strada Thomás Masaryk); sculptor: Antonin Mercier;

1976 – Decret al Consiliului de Stat privind amnistierea infracţiunilor de trecere frauduloasă a frontierei şi rămînerea în străinătate şi graţierea pedepselor date pentru asemenea infracţiuni acelor cetăţeni stabiliţi în străinătate care în termen de doi ani se vor întoarce în ţară. Decretul constituie o primă măsură (fără succes) de a stopa creşterea tentativelor de trecere frauduloasă a frontierei şi de a încerca readucerea în ţară a unor personalităţi din exil;

1977 – Inaugurarea pe platforma industrială de est a Craiovei a lucrărilor de cons­trucţie a întreprinderii societăţii mixte Oltcit de autoturisme de mic litraj.

În lume

1939 – Ultima ghilotinare publică din Franţa. Eugen Weidmann, condamnat pentru crimă, este ghilotinat la Versailles, în faţa închisorii Saint-Pierre.

Născuţi la 17 iunie

1239 – Regele Edward I al Angliei (m. 1307);

1975 – Lucian Dan Teodorovici, scriitor.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Cel care priveşte de pe margine ceremonialul Căluşului are impresia că membrii cetei au în ei ceva diavolesc, că s-au îndepărtat de Biserică şi de Dumnezeu, că au încheiat un pact secret cu o altă divinitate. La intrarea în ceată, căluşarii depuneau jurămînt faţă de Căluş, altă divinitate decît cea creştină: “Noi fugim de biserică. Căluşul nu lucrează cu biserica” (Segarcea, jud. Dolj); “Zilele cînd joacă Căluşul sînt zile diavoleşti. Nu se lucrează în aceste zile. Se zice că îl ia Diavolul din Căluş sau din Iele. Cel «luat» era sărit de căluşarii care mestecau pelin şi usturoi” (Perieţi, jud. Olt); Căluşarii din Şirineasa, judeţul Vîlcea, se închinau “la trei zîne lăsate de Dumnezeu pe Pămînt ca să pocească lumea” şi altele. Prin tot ceea ce fac, căluşarii doresc să semene sau să se confunde cu divinitatea cabalină căreia i se închină: numele de botez (Ion, Vasile, Nicolae) sînt înlocuite cu cele de cal (căluşar, călucean, căluşer, căluţ), poartă pinteni şi zurgălăi la picioare, clopoţei sau salbă de clopoţei la brîu, bete încrucişate sub formă de ham pe piept, imită în timpul jocului mersul la pas, tropăitul şi galopul calului, execută figuri acrobatice de încălecare a calului şi de potcovire a acestuia. În unele cete, unul dintre căluşari imită pînă şi nechezatul. Prin dansurile căluşăreşti, oamenii încercau să cîştige, pe principiul “similia similibus”, trăsăturile de invidiat ale calului: virilitate, putere, eleganţă.

• Profesor Ion Ghinoiu