Este ziua 137 a anului
Au mai ramas 228 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Stomacul cel tare si pietre mistuie"
- se zice despre cei lacomi la mancare si avere >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, in calendarul crestin-ortodox este praznuit Sfantul Apostol Andronic, care, impreuna cu Sfanta Iunia, ajutatoarea sa, era cunoscut si vestit in ceata sfintilor saptezeci de apostoli pentru ca a crezut in Iisus Hristos mai inainte de Sfantul Pavel. Sfantul Apostol Andronic a fost episcop in Panonia, unde cu predicile sale si prin purtarea sa de adevarat crestin a convertit multi oameni la dumnezeiasca cunostinta. Intelepti la minte, ajutor pentru cei oropsiti, atat Sfantul Apostol Andronic, cat si Sfanta Iunia au fost un strop de duhovniceasca racoare, marturisindu-si credinta cu bucurie si apropiindu-se prin osardia lor de Bunul Dumnezeu.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 17 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
In 1936 a avut loc inaugurarea, pentru public, a Muzeului Satului, concomitent cu inaugurarea intregului Parc Herastrau, din initiativa profesorului Dimitrie Gusti si a colaboratorilor sai H. H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop si Gheorghe Focsa. Muzeul Satului a devenit astfel, pe malul lacului Herastrau, unul dintre cele mai mari si vestite muzee etnografice in aer liber din lume, in care au fost reconstruite monumente de arhitectura populara de mare valoare stiintifica si artistica. Patrimoniul Muzeului Satului cuprinde peste 300 de constructii, monumente autentice de arhitectura populara din toate zonele tarii (gospodarii, instalatii tehnice, ateliere, monumente de cult, fantani, suri), grupate pe o suprafata de 10 ha, initial 4,5 ha. Cel care s-a gandit prima oara la constituirea unei colectii de arta populara, a tipurilor de gospodarii taranesti si la prezentarea lor in expozitii a fost scriitorul Al. Odobescu.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Postexistenta este viata dupa moarte a sufletului in lumea de dincolo. Expresia populara "a sosi vremea pentru ceva" este ceea ce trebuie sa se intample cu necesitate intr-un anumit moment, inclusiv moartea. Tacit, oamenii se supun la moara de macinat timpul. In natura moartea este generatoare de viata. In cazul in care ceea ce este viu pe Terra ar deveni nemuritor si s-ar mentine tendinta nelimitata de inmultire a vietuitoarelor, aceasta s-ar transforma, dupa consumarea rapida a resurselor generate de moartea vietuitoarelor, intr-o planeta pustie. Din fericire, postexistenta sau lumea de dincolo este primitoare si infinit de incapatoare. Sunt nefiresti numai evenimente care vin inainte sau dupa timpul sorocit: moartea tinerilor necasatoriti, nenuntiti, depasirea varstei optime la casatorie a fetelor batrane sau statute, a feciorilor batrani sau tomnatici. Pentru refacerea echilibrului si repararea erorilor sociale sau naturale oamenii au recurs la rit si mit, raspunzand la nefiresc prin nefiresc. Un individ poate decide intre a se casatori sau nu, a avea sau nu copii, dar niciodata intre a muri sau a nu muri vreodata. Fireste, trecerea dintr-o forma de a fi in alta forma de a fi, din stapanirea legilor vietii, sub stapanirea legilor mortii i-a inspaimantat pe oamenii tuturor timpurilor. Pentru propria lor liniste, ei au gasit o explicatie optimista: moartea nu este o disparitie definitiva, ci o plecare in postexistenta. In satul traditional se credea ca la moarte omul isi schimba adapostul si domiciliul precum fata la casatorie. (Prof. Ion Ghinoiu)
|