Este ziua 122 a anului
Au mai ramas 243 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Are ochi
de cutra"
- ochi de fiinta rea, plina de miselie. ""Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, Ortodoxia praznuieste Aducerea moastelor Sfantului Atanasie cel Mare. Sfantul Atanasie a trait in zilele imparatului Constantin si ale urmasilor sai. A luat parte la Sinodul intai ecumenic de la Niceea, unde, diacon fiind, l-a combatut pe Arie prin intelepciunea si dovezile aduse din Sfanta Scriptura. Dupa moartea lui Alexandru a ajuns arhiepiscop al Alexandriei, dar a fost alungat de imparatul Constantin prin multe locuri si multe a trebuit sa patimeasca, fiind continuu prigonit timp de patruzeci si doi de ani. Mantuitorul Hristos, a Carui Dumnezeire a aparat-o cu indarjire, l-a asezat la batranete inca o data in scaunul arhiepiscopiei sale, de unde a trecut la cele sfinte.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 2 mai
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 2 mai 1519 s-a stins din viata artistul si inventatorul italian Leonardo da Vinci. S-a nascut in Toscana in 1452. La varsta de 15 ani a inceput sa lucreze in atelierul Verrochio, unde
a studiat, intre altele, pictura, sculptura si matematica. In 1481, Leonardo a parasit Florenta si s-a stabilit la Milano, unde a locuit pana in 1499. Din 1499 calatoreste prin intreaga Peninsula Italica lucrand pentru diversi clienti de rang inalt. In aceasta perioada termina Gioconda si il intalneste pe viitorul sau discipol, Francesco Melzi. Cea mai intensa activitate o desfasoara la Florenta si la Milano. In 1516 a acceptat invitatia lui FranIois I, Regele Frantei, de a se muta la Manoir du Cloux, unde a fost numit in pozitia de "artist, inginer si arhitect-sef al Regelui". Regele i-a garantat un statut special: "Aici vei fi liber sa visezi, sa gandesti si sa lucrezi". Leonardo da Vinci i-a transmis lui Francesco Melzi toate insemnarile sale tehnice.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Mai este luna a treia in calendarul roman cu inceput de an la 1 martie si luna a cincea in calendarele iulian si gregorian cu inceput de an la 1 ianuarie. Denumirile populare ale lunii indica fie timpul frumos al florilor (Florar, Florariu), fie exuberanta vegetatiei (Frunzar). Timpul suficient de calduros si precipitatiile abundente si lipsite de grindina fagaduiau un an bogat in roade si explica zicala populara "mai e Rai!". Pe ogoare, in livezi, gradini si podgorii activitatea este in toi, iar turmele de oi, cirezile de vite si prisacile au randament economic maxim. Sarbatorile populare, putine cu data
fixa si mai numeroase cu data mobila, cuprind obiceiuri si practici sezoniere specifice primaverii. Uneltele de recoltat graul purtate de Moarte in mana sau pe umar sunt secera si coasa. Ciclul vegetal al graului, deschis de samanta semanata si inchis de samanta recoltata, a fost asemuit cu lacunara formula a vietii omului: nasterea, casatoria si moartea. Conform gandirii magice, spiritul graului locuieste in corpul plantei mama. La inspicatul graului spiritul acestuia se retrage in adapostul impenetrabil al bobului. La batranete, cand planta ingalbeneste si se usuca, aceasta este jertfita de secera, fiara cu dinti de piatra in neolitic si din metal in epoca bronzului si fierului, sau de coasa in evul mediu. Coasa si secera, simboluri ale mortii vegetale, au devenit apoi unelte ale mortii antropomorfe. In imaginarul popular moartea cu coasa sau cu secera este femeia fioroasa care secera vietile oamenilor precum spicele de grau. (Profesor Ion Ghinoiu)
|
calendar@jurnalul.ro