Este ziua 20 a anului - Au mai rămas 345 de zile
Soarele
Răsare la 7:45
Apune la 17:08
Luna
Răsare la 3:08
Apune la 12:01
Lună nouă
27 ianuarie
Primul pătrar (Luna în creştere)
5 februarie
Lună plină
12 februarie
Ultimul pătrar (Luna în descreştere)
19 februarie
Proverbul zilei:
“Îi ard tălpile”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină: Cuv. Eftimie cel Mare; Sf. Mc. Vas şi Eusebiu
Astăzi, creştinii îl prăznuiesc pe Cuviosul Părinte Eftimie cel Mare. S-a născut în Melitina, în cuprinsul mitropoliei Armeniei. După moartea tatălui său, a fost dus de maica lui la Evtroiu, marele episcop al Melitinei. Acesta l-a rânduit în ceata clericilor. Având aplecare către învăţăturile cele sfinte şi întrecând în nevoinţe şi în săvârşirea faptelor bune pe toţi cei deopotrivă cu el, a fost silit să se hirotonisească preot şi să primească purtarea de grijă a sfintelor mănăstiri şi schituri. La 29 de ani, s-a dus la Ierusalim şi s-a sălăşluit într-una din peşterile din munte. A deschis porţile cerului şi a tămăduit pământul de nerodire. Ajungând la nouăzeci şi şapte de ani s-a mutat către Domnul.
Credinţe populare, tradiţii, semne
În graiul popular oala şi strachina de pământ sunt termeni obişnuiţi de comparaţie pentru trupul şi sufletul omului. Oala are gură, buză, gât, burtă, toartă, mănuşă, mână, picior; când e bine arsă are glas frumos, când e ciobită sună răguşit; fecioara este asemuită cu oala nouă, neîncepută, fata greşită cu oala dogită, iar femeia bătrână cu hârbul şi oala hodorogită. În peste 140 de proverbe şi zicători româneşti referitoare la vasele de lut, oala este termen polivalent de comparaţie: “Sună a oală!”, pentru omul grav bolnav, sinonim cu zicala e pe ducă, adică trage să moară; “S-a făcut oale şi ulcioare”, pentru omul mort de multă vreme, transformat în pământ din care se fac oalele şi ulcioarele; “A mâncat din oală”, pentru fata care şi-a pierdut fecioria; “În oala acoperită, nimeni nu ştie ce fierbe!”, pentru persoanele ascunse şi făţarnice etc. (Profesor Ion Ghinoiu)S-a întâmplat azi
În România
1473 – Matias Corvin acordă regim privilegiat negustorilor moldoveni în Transilvania;
1695 – Constantin Brâncoveanu primeşte ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena, titlul de “Principe al Imperiului”;
1999 – Minerii, îmbarcaţi în 70 de autobuze, 220 de autoturisme, 6 autodube şi patru camioane, părăsesc Târgu-Jiu, îndreptându-se spre Râmnicu-Vâlcea, în direcţia Bucureşti. La 8 km de oraşul Horezu, în zona Costeşti, se formează un dispozitiv al forţelor de ordine, care nu sunt în stare să stopeze înaintarea minerilor spre Bucureşti.
În lume
1265 – Primul parlament englez conduce prima şedinţă la Palatul Westminster.
Născuţi la 20 ianuarie
1920 – Federico Fellini, regizor (m. 1993);
1958 – Lorenzo Lamas, actor.
Click istoric
Cel mai vechi privilegiu comercial acordat de un domn român datează din 20 ianuarie 1368. În urma soliei magistrului Dumitru zis Lepes, demnitar la curtea lui Ludovic I de Anjou, domnul Vladislav I (Vlaicu-Vodă) acceptă “ca toţi negustorii din Braşov şi din districtul Braşovului, trecând spre ţări străine, pe orice drum al Ţării noastre Româneşti, afară de drumul Brăilei, vor fi datori să ne plătească pentru mărfurile lor numai de două ori tricesima şi anume o dată la ducere şi a doua oară la întoarcere...” Acest privilegiu, care garanta un regim vamal foarte avantajos, a fost prima manifestare cunoscută a politicii comerciale şi vamale a Ţării Româneşti.
Citește pe Antena3.ro