Paștele Blajinilor 2025: Ce înseamnă această sărbătoare, tradiții şi superstiţii de Mătcălău

După Săptămâna Luminată, când bucuria Învierii continuă în casele românilor, vine o zi mai tăcută, dar profundă: Paștele Blajinilor. Această sărbătoare emoționantă îmbină credința ortodoxă cu tradițiile populare și este dedicată pomenirii celor dragi care nu mai sunt printre noi. Mătcălăul e patronul fetelor care, în această zi se prind “mătcuţe”, adică surori de cruce. E închipuit ca frate mai mic al Paştelui, jumătate om şi jumătate înger, frumos şi nemuritor, pe care însă nu-l mai putem vedea din cauză că s-a spurcat lumea. Se crede că în această zi sufletele morţilor se întorc acasă pentru a se ospăta, iar dacă cineva uită să le împartă de pomană, vin noaptea să ceară  de mâncare.

Când are loc Paștele Blajinilor în 2025?

În anul 2025, Paștele Blajinilor va fi prăznuit luni, pe 28 aprilie, la o săptămână după Paștele ortodox (20 aprilie).

Cine sunt „Blajinii”?

În credința populară, Blajinii sunt sufletele celor morți care nu au știut pe lume ce este Învierea. Se spune că trăiesc într-un loc îndepărtat, la „capătul lumii”, și află că a fost Paștele abia atunci când oamenii aruncă pe ape coji de ouă roșii. Așa se vestește și la ei Învierea.

Blajinii sunt considerați ființe blânde, drepte, care trăiesc în rugăciune și post, și care nu cunosc răutatea. Unii îi consideră îngeri sau sufletele celor morți înainte de botez.

Ce fac oamenii de Paștele Blajinilor?

• Se merge la cimitir pentru a curăța mormintele, a aprinde lumânări și a împărți pentru sufletele celor adormiți.

• Se duc pachete cu mâncare, în special ouă roșii, cozonac, pască și vin, iar cei care le primesc spun „Hristos a Înviat!” în locul celor plecați.

• În unele sate, masa de pomenire se ține chiar în cimitir, alături de rude, într-o atmosferă liniștită și respectuoasă.

  Citește pe Antena3.ro

  

  Sociolog: Rațiunea, la PSD, înseamnă să îndemne oamenii să voteze cu Simion pentru că PSD are o șansă de guvern cu AUR

Este un moment de comuniune între cei vii și cei plecați, o punte spirituală care aduce alinare, reamintindu-ne că iubirea adevărată nu moare niciodată.

Un Paște cu dublu sens

Dacă Paștele este sărbătoarea vieții și a speranței, Paștele Blajinilor este o formă de a împărtăși această speranță și cu cei care nu mai sunt printre noi. Este un ritual de memorie colectivă, dar și de iertare și eliberare.

Legendele spun că blajinii ar fi primii oameni de pe Pământ, că vin direct din Adam și Eva, că au luat parte la facerea lumii, că ei susțin stâlpii Pământului și că fără ei s-ar scufunda lumea în haos. Se mai consideră că blajinii ar fi urmașii celor care nu au mai reușit să traverseze marea atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană și că aceștia au rămas pe o insulă, foarte aproape de Rai, pe acolo pe unde trece apa Sâmbetei.

Cimitirele se umplu de oameni care vin la mormintele rudelor să aprindă lumânări şi să dea de pomană celor nevoiaşi, cozonac, ouă roşii şi vin. Tradiţia populară spune că blajinii, oameni blânzi şi paşnici, incapabili de a face rău, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Ei sunt anunţaţi că a sosit Paştele de către oamenii de aici care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroşitului sau la prepararea alimentelor rituale: cozonaci şi pască. Când sosesc cojile de ouă în ţara lor îndepărtată, în general după o săptămână, se serbează separat „aici“ şi „acolo“ Paştele Blajinilor.

Numele sărbătorii de după Săptămâna Luminată vine de la „blajini” (sau rohmani în unele zone), despre care vechile credinţe spun că ar fi oameni de pe tărâmul de „dincolo", o lume misterioasă şi necunoscută muritorilor. Tradiţia creştină populară de Paştele Morţilor spune că blajinii sunt de fapt sufletele celor morţi, ale celor care nu mai sunt printre noi.

Obiceiuri şi supersitiţii de Paştele Morţilor

Cu toate că este cunoscută şi ca sarbatoare a mortilor, nu se pomenesc doar cei aflati in nefiinta. În lunea Blajinilor sunt amintiti cei uitati, cei nestiuti si Albii. Preotul citeste pomelnicele in biserica, dupa oficierea slujbei. Se pot intocmi si pomelnice personalizate: preotul se roaga in tacere pentru cei aflati pe lista binecuvantandu-i.

Crecinciosii nu trebuie sa uite de copiii nebotezati sau avortati. Acestia cer iertare in fata lui Dumnezeu pentru pacatele mamelor care recurg la chiuretaj.

De Paştele Blajinilor nu ai voie sa coci sau sa speli haine. Nici sa bati covoare nu este acceptat pentru ca zgomotul facut ii poate speria pe blajinii care se intorc in aceasta zi speciala de pe lumea cealalta pentru a se ruga si a tine post pentru cei vii. Se spune ca spiritele blajinilor intra in biserica la Sfanta Liturghie.

Nu uita sa imparti oua rosii celor necajiti, mai ales daca sunt copii. Se dau si banuti de argint in anumite zone ale tarii. De asemenea, tot de Paştele Blajinilor este bine sa faci pomana daca ai avut un deces recent in familie.

Nu ai voie sa ii vorbesti de rau pe cei care s-au dus dintre noi, chiar daca nu ai avut intelegere cu acestia. Se spune ca mortii care sunt barfiti de Paştele Blajinilor pot face necazuri in casele oamenilor. La tara se crede ca blajinii pot da foc grajdurilor sau pot omori animalele aflate in camp, insetandu-le chiar si daca beau apa.