Vineri,14 martie 2008

• Este a 5-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 43 de zile • Este ziua 74 a anului • Au mai rămas 292 de zile

• Este a 5-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 43 de zile

• Este ziua 74 a anului

• Au mai rămas 292 de zile

Soarele:

Răsare la 6:29

Apune la 18:21

Luna:

Răsare la 10:09

Apune la 1:56

Primul pătrar(Luna în creştere):

14 martie

Lună plină:

21 martie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

30 martie

Lună nouă:

6 aprilie

Sărbătoare creştină

Cuviosul Benedict, al cărui nu­me în latină înseamnă “bine­cu­vân­tatul”, se trăgea din părinţi credincioşi şi bogaţi. Părăsindu-şi casa, a plecat într-un loc pustiu, unde, apro­piindu-se de Dumnezeu, a pri­mit puterea de a face minuni: a în­viat morţi şi a vestit de mai înainte cele viitoare. Cu şase zile mai înain­te de adormirea lui, a porun­cit să i se sape groapa şi îndată a fost cuprins de o fierbinţeală pu­ternică, iar trupul lui a fost scuturat de friguri. În ziua a şasea a poruncit ucenicilor săi să-l ia şi să-l ducă la casa de rugăciune, unde şi-a ridicat mâinile către cer şi şi-a dat duhul.

Calendar creştin-ortodox

Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul

Calendar romano-catolic

Sf. Matilda, regină

Calendar greco-catolic

Sfântul Benedict de Nursia, călu­găr, Patronul Europei; Sfântul Mucenic Alexandru din Pidna

Calendar de post:

10 L Sf. Mc. Condrat,

Ciprian, Dionisie şi cei împreună cu dânşii (Începutul Postului Mare. Zi aliturgică)

11 M Sf. Sofronie Patriarhul Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim şi Talu (Zi aliturgică)

12 M Cuv. Teofan Mărtu­risitorul; Sf. Grigorie Dialogul

13 J Aducerea Moaştelor Sf. Ierarh Nichifor

14 V Cuviosul Benedict; Sfântul Mucenic Alexandru preotul

15 S Sfinţii Mucenici

Agapie, Plisie şi Timolau şi cei împreună cu dânşii (Pomenirea morţilor – Sâmbăta Sfântului Teodor)

16 D Sfinţii Mucenici Sabin, Papa, Romano şi Anin

17 L Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Mucenic Marin

18 M Sf. Chiril arhiepiscopul Ierusalimului

19 M Sfinţii Mucenici Hrisant, Daria şi Ilaria

20 J Cuvioşii Mucenici ucişi în Mănăstirea “Sfântul Sava cel Sfinţit”

21 V Cuviosul Iacob, episco­pul şi Mărturisitorul; Sf. Toma şi Serapion

22 S Sf. Sfinţit Mc. Vasile, preotul din Ancira (Pomenirea morţilor)

23 D Sf. Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici ai lui

Proverbul zilei:

“Câinele nu intră dacă uşa nu-i deschisă”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întâmplat azi

În România

1837 – Apare, neregulat, la Iaşi, prima revistă literară din Moldova, Alăuta Românească, ca supliment literar al gazetei Albina Românească, sub redacţia lui Gheorghe Asachi şi apoi a lui Mihail Kogălniceanu. Se pronunţă pentru dezvoltarea conştiinţei naţionale şi afirmarea elementului autohton în literatură;

1957 – Şedinţă a Biroului Politic al CC al PMR, la care se hotărăşte reorganizarea activităţii guvernamentale; se preconizează crearea Consiliului Economic, care să se ocupe de rezolvarea problemelor curente;

1966 – Premiera la Bucureşti a filmului “Răscoala”, adaptare de Mircea Mureşan după romanul lui Liviu Rebreanu. Premiul pentru “Opera prima” la Festivalul Internaţional de la Cannes.

În lume

1883 – A murit filozoful german Karl Marx. A redactat împreună cu Engels “Manifestul Partidului Comunist” (n. 1818);

1962 – Se deschide la Geneva Conferinţa “Comitetului celor 18 state pentru dezarmare”, sub egida ONU.

Născuţi la 14 martie

1804 – Johann Strauss, compozitor (m. 1849);

1958 – Albert II, Prinţ de Monaco.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Obiceiul din prima zi după Lăsatul Secului de Paşti, numit Jujeul, Goana câinilor, Vălăritul, Datul câinilor în tărbacă, este o practică magică de alungare simbolică a lupului, întruchipare a iernii. În satele unde se practica obiceiul: “Ziua aceasta este destinată mai mult pentru goana câi­nilor, în aşa chip că, dacă ieşi la marginea satului, sunt tot cete de câini şi, cum văd vreun om, încep a urla; ei au o presimţire pentru această zi, şi mai cu seamă câinii cei mai bătrâni, şi din cauza aceasta în zorile acestei zile ies neprigoniţi de nimeni la tărcăviş, adică se retrag la câmp sau se ascund prin locuri anevoie de găsit”. Lupul, ruda sălbatică a câinelui, după domnia sa peste anotimpul frigu­ros, timp în care românii îl săr­bă­toreau în mai multe zile, era alungat simbolic la Lăsatul Secului, de Paşti, într-o duminică din februa­rie sau martie. Frigul şi întuneri­cul aflate sub zodia lupului erau înlocuite prin ceremonii şi ritualuri complexe cu căldura şi lumina aflate sub zodia calului. Prima şi a doua zi după Lăsatul Secului de Paşti, numite Lunea Curată şi Marţea Vaselor, erau dedicate unor practici menite să preîntâm­pine încălcarea interdicţiilor alimentare ale postului: consumarea anumitor alimente de post, în special băutul borşul crud (negătit), înăcrirea borşului, după un anumit ritual, care devenea un aliment obişnuit până la ieşirea din Păresimi, spălarea vaselor cu leşie, schim­barea vaselor de dulce cu cele de post.

• Profesor Ion Ghinoiu