Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua inginerului
Ziua muntelui
Ziua inginerului
Ziua muntelui
Citește pe Antena3.ro
Este ziua 257 a anului
Au mai rămas 108 zile
Soarele
Răsare la 6:53
Apune la 19:29
Luna
Răsare la 9:46
Apune la 20:19
Primul pătrar (Luna in creştere) 19 septembrie
Lună plină 26 septembrie
Ultimul pătrar (Luna in descreştere) 3 octombrie
Lună nouă 11 octombrie
Fecioară (23 august - 22 septembrie)
Â
Proverbul zilei:
"Fiecare plăteşte cu ce are"
 "Proverbele Romănilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Creştinii sărbătoresc astăzi Inălţarea Sfintei Cruci. In jurul anului 323, impăratul roman Constantin cel Mare a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, Elena, pentru a căuta Mormăntul Domnului şi Sfănta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos. După ce Crucea a fost găsită, patriarhul Macarie al Ierusalimului a inălţat Sfănta Cruce pe Golgota, chiar pe locul răstignirii, pentru inchinarea credincioşilor. Spre deosebire de alte praznice impărăteşti, Inălţarea Sfintei Cruci se serbează cu post, pentru că ne aminteşte de Patimile şi Moartea lui Hristos. In Sfintele Scripturi se spune că semnul Sfintei Cruci va străluci pe cer inainte de sfărşitul lumii.
Calendar creştin-ortodox
Inălţarea Sfintei Cruci (Post)
Calendar romano-catolic
Inălţarea Sfintei Cruci
Calendar greco-catolic
Inălţarea Sfintei Cruci
Psalmul 15 al lui David
Păzeşte-mă, Doamne, că spre Tine am nădăjduit. Prin sfinţii care sunt pe pămăntul Lui minunată a făcut Domnul toată voia intru ei. Inmulţitu-s-au slăbiciunile celor ce aleargă după alţi dumnezei. Nu voi lua parte la adunările lor cu jertfe de sănge, nici nu voi pomeni numele lor pe buzele mele. Domnul este partea moştenirii mele şi a paharului meu. Sorţii mi-au căzut intre cei puternici, că moştenirea mea este puternică. Văzut-am mai inainte pe Domnul inaintea mea pururea, că de-a dreapta mea este ca să nu mă clatin. Cunoscute mi-ai făcut căile vieţii; umplea-mă-vei de veselie cu faţa Ta, şi la dreapta Ta de frumuseţi veşnice mă vei sătura. Amin!
S-a intămplat azi
Â
In Romănia
1895 - Inaugurarea podului peste Dunăre, intre Feteşti şi Cernavodă (proiectat şi construit de inginerul Anghel Saligny), care era la acea vreme cel mai lung pod (4.088 m) din Europa continentală şi al treilea pod din lume. Se realizează astfel o legătură directă, pe calea ferată, cu Portul Constanţa;
1896 - Inaugurarea primului velodrom din Bucureşti, in zona cuprinsă intre Arcul de Triumf şi actuala Casă a Presei Libere;
1922 - Vizita in Romănia a mareşalului Józef Pilsudski, şeful statului polonez; Semnarea unei noi Convenţii militare intre Romănia şi Polonia;
1940 - Printr-un Decret regal, Romănia este proclamată "Stat naţional legionar", Ion Antonescu este investit Conducătorul statului, iar Horia Sima, şeful Mişcării legionare, devine vicepreşedintele Consiliului de Miniştri. Se interzice orice activitate politică in afară de aceea a Mişcării legionare şi a Grupului etnic german.
In lume
1901 - William McKinley, preşedintele Statelor Unite, moare după tentativa de asasinat din
6 septembrie şi este succedat de Theodore Roosevelt.
Â
Născuţi la 14 septembrie
1778 - Costache Conachi, scriitor (m. 1849);
1924 - Iosif Conta, dirijor şi profesor (m. 2006).
Click istoric
La 14 septembrie 1960, din iniţiativa Venezuelei, la Conferinţa de la Bagdad, Iranul, Irakul, Kuwaitul, Arabia Saudită şi Venezuela au creat Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol - OPEC. Celor cinci membri fondatori li s-au alăturat, pe rănd, Qatar (1961), Indonezia şi Libia (1962), Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973) şi Gabon (1975). Ultimele două s-au retras la cerere din organizaţie in anii 1992, respectiv 1995. Obiectivul principal al OPEC il constituie coordonarea strategiilor de exploatare a petrolului in ţările membre. Sediul Organizaţiei a fost iniţial la Geneva, iar la 1 septembrie 1965 s-a mutat la Viena.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Sărbătoarea din Calendarul popular care a preluat data şi numele unei importante zile din Calendarul ortodox, Inălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie), este dedicată culegerii ultimelor plante de leac: micşunele, mătrăgună, năvalnic, iarba de năjit şi altele. Local, sărbătoarea se numeşte Cărstovul Viilor sau Ziua şarpelui. Pămăntul, care s-a deschis pentru plante, insecte şi reptile la Alexii (17 martie), se inchide după şase luni, la Ziua Crucii. Cele două sărbători plasate in preajma echinocţiului de primăvară (Alexii) şi echinocţiului de toamnă (Ziua Crucii) impărţeau Calendarul popular in două anotimpuri: vara (17 martie-14 septembrie) şi iarna (14 septembrie-17 martie). Se spune că la Ziua Crucii florile se plăng una alteia că se usucă şi mor, iar cele care infloresc după această dată sunt necurate, flori ale morţilor. In această zi şerpii, inainte de a se tări in adăposturile hibernale, s-ar aduna in alunişuri unde se incolăcesc unii cu alţii pentru a plămădi din spuma care ii acoperă piatra nestemată. Din această zi oamenilor le era interzisă omorărea şerpilor care le ieşeau intămplător in drum, conform zicalei: "Omoară şarpele ce-ţi iese in cale!". Sunt insă şi tradiţii care indeamnă să-l omori. In Ziua Crucii se efectuau diferite practici apotropaice şi fertilizatoare in grădini şi livezi, se pomeneau morţii şi li se impărţeau alimente şi vase de ceramică. (Profesor Ion Ghinoiu)
