Este ziua 168 a anului
Au mai ramas 197 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Daca nu ai putere, nu intarata galceava"
- daca esti slab, fii modest. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
Citește pe Antena3.ro
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfintii Mucenici Manuil, Savel si Ismail erau din Persida. Pentru credinta lor au fost dusi la paganul Iulian, au fost batuti si patrunsi cu piroane la glezne. Indeosebi Sfantul Manuil, pentru ca nu a acceptat sa se inchine idolilor, a fost chinuit mult mai rau decat fratii lui. Astfel, impreuna cu cei doi frati ai sai, Savel si Ismail, a fost dus la zidul dinspre Tracia, numit al lui Constantin, si li s-au taiat capetele. Iar Iulian Paravatul a poruncit ca sa li se arda trupurile, dar indata s-a deschis pamantul si a primit trupurile lor, iar pentru minunea aceasta multi au crezut in Hristos.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 17 iunie
|
|
MOMENT ISTORIC
|
La 17 iunie 1925 s-a stins din viata inginerul Anghel Saligny, realizatorul sistemului de poduri de la Cernavoda, cel mai lung pod din Europa si al treilea din lume la acea data. A urmat Astronomia la Universitatea din Berlin, apoi Scoala Tehnica Superioara din Charlottenburg, dupa terminarea careia a lucrat la constructia caii
ferate Cottbus-Frankfurt am
Odder. La revenirea in tara, a fost numit inginer la Serviciul de poduri si sosele, lucrand la constructia caii ferate Ploiesti-Predeal, Adjud-Targu Ocna si Barlad-Vaslui. In 1887, i s-a incredintat conducerea Serviciului studiilor liniilor Fetesti-Cernavoda. Principala sa opera in cadrul marelui complex feroviar Fetesti-Cernavoda a constituit-o podul peste Dunare. Proiectul sau din 1888 aducea doua mari inovatii: sistemul nou de grinzi si console pentru suprastructura podului si, ca material nou de constructii, otelul moale.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Cel care priveste de pe margine ceremonialul Calusului are impresia ca membrii cetei au in ei ceva diavolesc, ca s-au indepartat de Biserica si de Dumnezeu, ca au incheiat un pact secret cu o alta divinitate. La intrarea in ceata, calusarii depuneau juramant fata de Calus, alta divinitate decat cea crestina: "Calusul e lucru diavolesc: Hristos a trimis pe pamant Duhul Sfant, iar Diavolul a facut Calusul" (Barca, jud. Dolj); "Noi fugim de biserica"; "Zilele cand joaca Calusul sunt zile diavolesti. Nu se lucreaza in aceste zile. Se zice ca il ia Diavolul din Calus sau din Iele. Cel luat era sarit de calusarii care mestecau pelin si usturoi" (Perieti, jud. Olt); Calusarii din Sirineasa, jud. Valcea, se inchinau "la trei zane lasate de Dumnezeu pe Pamant ca sa poceasca lumea". Prin tot ceea ce fac, calusarii doresc sa semene sau sa se confunde cu divinitatea cabalina careia i se inchinau: numele de botez (Ion, Vasile, Nicolae) sunt inlocuite cu cele de cal (calusar, calucean, caluser, calut), poarta pinteni si zurgalai la picioare, clopotei sau salba de clopotei la brau, bete incrucisate sub forma de ham pe piept, imita in timpul jocului mersul la pas, tropaitul si galopul calului, executa figuri acrobatice de incalecare a calului si de potcovire a acestuia. Prin dansurile calusaresti oamenii incercau sa castige trasaturile de invidiat ale calului: virilitate, putere, eleganta. Aceste virtuti ale calului l-au propulsat in preistorie din lumea animalelor in lumea zeilor. (Profesor Ion Ghinoiu)
|