Este ziua 154 a anului
Au mai ramas 211 zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cand cotul se loveste, toata mana patimeste"
- cand carma se vatama, toate partile patimesc. >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Sfantul Mucenic Luchilian a trait pe vremea lui Aurelian, imparatul Romei. La batranete s-a crestinat si a inceput a propovadui cuvantul lui Dumnezeu. A fost intemnitat si a intalnit acolo patru tineri crestini: pe Claudie, Ipatie, Paul si Dionisie. Judecatorul i-a condamnat la moarte, fiind taiati cu sabia. Pe Sfantul Luchilian l-au spanzurat pe cruce, patrunzandu-l cu piroane in tot trupul. Sfanta Fecioara Paula, iubitoare de Dumnezeu, inconjura temnitele si cerceta pe cei care patimeau pentru Hristos, cumparand cu aur pe strajeri. Dupa ce sfintii tineri au fost taiati, Sf. Paula le-a ingropat trupurile. Paganii au judecat-o, gasindu-si acelasi sfarsit ca si cei patru sfinti.
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 3 iunie
|
|
CLICK ISTORIC
|
La 3 iunie 1924 s-a stins din viata, la Viena, Franz Kafka, scriitor ceh de limba germana. S-a nascut la 3 iulie 1883, la Praga, intr-o familie evreiasca, fiu al comerciantului Hermann Kafka si al Juliei Kafka. Dupa absolvirea liceului german, a devenit doctor in Drept, apoi a lucrat un timp la Tribunalul din Praga si mai tarziu ca avocat la o companie de asigurari. In 1909 publica primele sale schite de proza in magazinul literar "Hyperion", care aparea la München. Imbolnavindu-se de tuberculoza (1917), a fost internat intr-un sanatoriu in Italia. Starea sanatatii sale se inrautateste si din 1922 nu mai poate lucra. Moare doi ani mai tarziu in bratele prietenului sau, doctorul Robert Klopstock, si a ultimei sale iubite, Dora Dymant. Dupa moarte, opera sa literara, care ramasese in cea mai mare parte inedita, a fost publicata de poetul Max Brod.
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Ielele sunt reprezentari mitice feminine care apar noaptea, inainte de cantatul cocosilor, intre Pasti si Rusalii. Sunt spirite rebele ale mortilor care, dupa ce au parasit mormintele la Joimari si au petrecut Pastile cu cei vii, refuza sa se mai intoarca in locasele lor subpamantene. Spre deosebire de strigoii mortii care apar si provoaca necazuri oamenilor in anotimpul friguros al anului, Ielele populeaza peisajul mitic romanesc numai pe timpul verii. Au infatisare antropomorfa: fecioare imbracate in alb care apar in numar fara sot (3-5-7-9), mai rar in numar cu sot (2-4-12). Locuinta lor s-ar afla prin codrii neatinsi de topor si de picior de om, prin vazduh, pe campii, pe ape mari. Pot fi vazute pe timp de noapte, plutind si falfaind prin aer pe la fantani, prin pomi, pe sub stresinile caselor. Umbla insotite de lautari (fluierasi, cimpoieri), suna din clopotei, bat din tobe si trambite, joaca, intind mese pe iarba verde, beau, petrec si canta in cor. Pe locul unde intind hora, iarba se inroseste, se usuca. Ielele pedepsesc de obicei oamenii facatori de rele, pe cei care nu le respecta zilele, dorm noaptea pe sub pomi sau sub cerul liber, ies noaptea la fantana sa aduca apa prin ridicarea lor pe sus, in vartejuri, prin pocire si slutire. Acolo unde se numesc Ursoaice, acestea urseau copiii la nastere si preziceau moartea oamenilor. La marile lor praznice calendaristice (Sfredelul Rusaliilor, Rusalii, Sanziene, prima zi din Postul lui Sanpetru), oamenii se aparau de Iele purtand usturoi sau pelin la brau.
(Profesor Ion Ghinoiu)
|