Este ziua 126 a anului
Au mai ramas 239 de zile
PROVERBUL ZILEI
|
"Cuvantul la cel viclean ca undita la pescar"
- vorbele celui perfid sunt inselatoare >"Proverbele Romanilor", Iuliu A. Zanne, vol. I, Editura Scara, Asociatia Romana pentru Cultura si Ortodoxie, Bucuresti |
|
|
CALENDAR CRESTIN-ORTODOX
|
|
CALENDAR ROMANO-CATOLIC
|
|
CALENDAR GRECO-CATOLIC
|
|
SARBATOARE CRESTINA
|
Astazi, ortodoxia sarbatoreste Izvorul Tamaduirii. Slujba de azi povesteste vindecarea unui orb ce si-a recapatat vederea dupa ce si-a udat fata cu apa unui izvor situat intr-o padure din apropierea Constantinopolului. Biserica, zidita pe locul unde era situat acel izvor, a primit hramul "Izvorul Tamaduirii". In toate bisericile si manastirile, dupa Sfanta Liturghie, se savarseste astazi slujba de sfintire a apei (agheasma mica). Tot azi e praznuit Sfantul si Dreptul Iov care a fost incercat cu multe cazne, dar el nu-l blestema pe Dumnezeu, ci dimpotriva, il binecuvanta, spunand: "Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvantat!"
|
S-A INTAMPLAT AZI
|
In Romania
In lume |
NASCUTI LA 6 mai
|
|
MOMENT ISTORIC
|
Astazi se implinesc 106 ani de la deschiderea lucrarilor primei Conferinte a Pacii de la Haga, cu participarea a 109 reprezentanti din 26 de state (intre care si Romania), din Europa, America si trei state din Asia (Persia, China si Siam). S-a semnat in cadrul lucrarilor o Conventie asupra reglementarii pasnice a conflictelor internationale. Delegatia romana a fost reprezentata de Al. Beldiman, ministru la Berlin si Ion N. Papiniu, agentul diplomatic de la Belgrad. Tot in cadrul primei Conferinte a Pacii s-au mai incheiat Conventiile asupra legilor si obiceiurilor razboiului terestru, asupra extinderii prevederilor Conventiei de la Geneva (22 august 1864) si asupra razboiului maritim. De asemenea, s-au mai semnat trei declaratii (asupra lansarii de proiectile si material explozibil din baloane, asupra interdictiei gloantelor explozive si asupra interzicerii folosirii de proiectile cu gaze asfixiante sau toxice).
|
Credinte populare, traditii, semne
|
Cu prilejul gatirii mortului si asezarii lui pe directia de plecare, de la rasarit la apus, i se da obolul, moneda cu care va plati vamile. Pentru a nu-l pierde, banul este, adesea, bagat in gura sau intre degete, gaurit si legat cu ata de degetul mic, pus in ceara si asezat in podul palmei, intepenit in crapatura toiagului (batului) asezat langa el in sicriu. De multe ori, banii pentru vami sunt bagati prin buzunare sau legati in batista, pusi in sicriu, aruncati peste mort la odihnele facute pe drumul cimitirului sau in groapa. Grija ca nu cumva calatorul sa plece fara bani este dublata de preocuparea ca acesta sa nu-i piarda pe drumul anevoios si plin de primejdii. In unele cantece funerare din Cartea romaneasca a mortilor defunctul este sfatuit sa se opreasca intr-un balciulet pentru a cumpara, cu banul legat de deget, daruri pentru vamesi. Acestia sunt reprezentari mitice binevoitoare care ies inaintea sufletului pentru a-l vamui si a-i arata calea cea buna spre Rai. Pot fi trei unchesi batrani, trei nevestele, ("...Inainte sa mergi / Si seama sa iei / Ca ti-or mai iesi / Tot trei nevestele; / De mana te-or lua, / La vama te-or duce. / Mana-n san sa bagi / Si lor sa le scoti / Trei zabranicele, / Sa le daruiesti / Vama sa-ti platesti"), trei fete mari sau un copil de crai. Dar, vamile pazite de vamesi sunt praguri intermediare intre lumea de aici si Lumea de dincolo. La vama cea mare de la intrarea in Rai apare, de obicei, Moartea care imparte mortii la dreapta si vii la stanga si ii duce "In mijloc de Rai / C-acolo-i de trai".
(Profesor Ion Ghinoiu)
|