Vineri, 9 mai 2008

• Ziua Europei • Este ziua 130 a anului • Au mai rămas 236 de zile

• Ziua Europei

• Este ziua 130 a anului

• Au mai rămas 236 de zile
 

Soarele:

Răsare la 5:55

Apune la 20:30

Luna:

Răsare la 9:02

Apune la 00:34

Primul pătrar(Luna în creştere):

12 mai

Lună plină:

20 mai

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

28 mai

Lună nouă:

3 iunie

Sărbătoare creştină

Sfîntul Proroc Isaia, marele glăsuitor, a trăit în Ierusalim în timpul regelui Manase, fiul lui Ie­zechia. Fiindu-i sete, s-a rugat lui Dumnezeu, Care l-a ascultat, şi în­dată a trimis apă vie din izvorul Si­loamului. De aceea s-a numit iz­vorul acesta Siloam, care se tîlcu­ieşte “trimis”. Cînd Ierusalimul a fost înconjurat de cei de alt neam, din acest izvor au băut iudeii şi s-au salvat. Regele Manase, drept pedeapsă, l-a tăiat cu ferăstrăul pe Sfînt şi aşa şi-a încheiat viaţa, primind cununa muceniciei. Şi, de vre­me ce s-a făcut aceasta prin ru­găciunea prorocului Isaia, spre po­menirea lui, poporul l-a îngropat cu cinste aproape de Siloam, ca să aibă şi după moartea lui, prin mij­locul rugăciunilor sale, îndulcirea apei.

Calendar creştin-ortodox

Aducerea la Bari a Moaştelor Sfîntului Ierarh Nicolae; Sf. Proroc Isaia; Sf. Mucenic Hristofor (Dezlegare la peşte)

Calendar romano-catolic

Sfîntul Pahomie, pustnic

Calendar greco-catolic

Sf. Isaia, profet; Sf. Cristofor, mucenic

Credinţe populare, tradiţii, semne

Blajinii sînt enigmatice reprezentări mitice ale oamenilor primordiali, ale moşilor şi strămoşilor. Sinonimi cu Rocmanii (Rohmanii, Rugmanii), aceştia sînt celebraţi primăvara, la Paştile Blajinilor, de obicei în ziua de luni după Duminica Tomii. Blajinii trăiesc la hotarul dintre lumea de aici şi lumea de dincolo, pe malurile Apei Sîmbetei, la vărsarea acesteia în Sorbul Pămîntului sau chiar sub pămînt. Ca înfăţişare, sînt oameni de statură mică, umblă goi şi au corpul acoperit cu păr. Bărbaţii se întîlnesc cu femeile o dată pe an, la Paştile Blajinilor, pentru a face copii. Băieţii sînt crescuţi de mame pînă merg în picioare şi pot să se hrănească, după care trăiesc în izolare împreună cu bărbaţii. Sînt credincioşi, buni la suflet, blînzi, înţelepţi şi duc o viaţă austeră, cu posturi severe. Fiind oameni simpli, nu ştiu să calculeze sărbătorile, în special Paştile, pe care îl sărbătoresc cu o întîrziere de opt sau mai multe zile, cînd văd că sosesc pe Apa Sîmbetei cojile de ou roşu aruncate special de gospodine pe apă în vinerea sau sîmbăta din Săptămîna Patimilor. Cînd văd cojile de ou în ţara lor îndepărtată, ei serbează acolo şi noi aici Paştile Blajinilor sau Paştile Morţilor. În această zi, credincioşii depun ofrande pe morminte, bocesc morţii, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lîngă biserică, sau în cîmp, la iarbă verde (Moldova, Bucovina, Dobrogea, Maramureş, Bistriţa-Năsăud).

• Profesor Ion Ghinoiu