Legea colonelului Jercan si ocaua lui Cuza (XXVI)

Povestitorul si-a incasat chelfaneala dupa atacul dubei cu detinuti si a fost trimis la Galati, pe post de ""oaie neagra"". La Galati a intalnit un comandant atipic, pe colonelul Jercan, personaj de legenda in lumea puscariilor. Dupa inlaturarea lui Jercan, Dogaru avea sa se intoarca in infernul de la Gherla, unde il asteptau surprize.

 

Au mai trecut cateva zile si Jercan m-a chemat iar in biroul lui, ""mai, Petrica, am uitat sa-ti spun cel mai important lucru!"". Care, domnu comandant? ""Sa nu aud ca te-ai apucat sa jefuiesti detinuti"", dar pe cine am jefuit eu, Barosane, ""pai nu pentru asta esti aici, pe restrictiva, fiindca ai jefuit duba?"", eu am inceput sa rad, crezand ca Jercan face vreo gluma, dar el mi-a pus in fata Referatu de restrictiva, iar in Referat specifica motivu pentru care eram trimis si scria intr-adevar ca eu jefuisem duba, cand am citit, am ramas mai mult decat prost. I-am povestit pe sleau lu Jercan de-a fir a par, tot ce a fost in duba, dar el mi-a spus ""Petrica, eu te cred, dar Dughila si militienii de pe tren nu puteau sa spuna ca un singur om a sechestrat duba, pentru ca atunci s-ar fi facut ei de cacao si ar fi fost sanctionati pentru incompetenta in serviciu"". In sfarsit, Jercan m-a lamurit si pe mine pentru ce scria ca eu am jefuit duba. In camera 53, unde am fost mutat, erau trei baieti care isi terminasera de ispasit Restrictiva si trecusera la regim omenesc, doi erau din Constanta si unu din Craiova.

 

Boierie mare la restrictiva

 

In ziua urmatoare, eu am vorbit cu cei doi constanteni care erau si tovarasi, Sandu si Valerica, amandoi niste baieti de treaba, si amandoi m-au inteles ca vreau sa stau singur, si-au facut bagaju si s-au mutat din camera, dar cioara din Craiova nu a vrut si i-am dat vreo cateva si tiganu si-a facut imediat bagaju, a batut in usa si a iesit foarte grabit si inapoi nu s-a uitat. Celula 53 avea trei paturi suprapuse si o lungime de trei metri si era lata de doi metri, toate celulele de pe sectia a sasea, unde eram cazat eu, aveau cate trei paturi si in ele dormeau sase detinuti, foarte multe erau unde dormeau doar cinci, iar eu stateam singur, dar toata ziua eram pe hol, pe sectie. Aveam dreptul pe zi la doua-trei ore, militienii de pe sectie ma lasau sa ma plimb, sa stau cu detinutii de vorba pe la vizete. Un prieten s-a liberat si mi-a lasat un dublu casetofon, mi-am facut si un resou sa imi gatesc mancare. Sincer sa fiu, as fi stat pe restrictiva tot restu pedepsei mele, in asemenea conditii. Mama venea la mine in fiecare luna, plus ca veneau la mine diversi prieteni care ma ajutau cu tigari si mancare. Televizoru era pe hol in sectie, erau puse niste banci, jumatate din detinuti erau scosi de dimineata si pana la 12, ceilalti dupa pranz si pana seara. A doua zi, cei de dimineata erau scosi seara si viceversa, iar eu eram mereu si timpu trecea foarte repede. Se faceau si concursuri de sah, nu imi place sa ma laud, dar am castigat concursu patru luni la rand, probabil ca am si mai multa experienta, imi placea sa joc sah si cand eram liber, iar jocu de sah este jocu mintii si singurul la care nu poti trisa. Nici nu pot spune ca sunt vreun Bobi Fiser sau vreun Casparov, dar printre detinuti castigam mereu, si cand puteam mai jucam si pe interes, si cand nu-mi gaseam interesul, jucam doar sa treaca timpu.

 

Dialog subtire cu un popa

 

Intr-o zi cand eram pe terenul de fotbal, de fapt, pe marginea terenului, pentru ca mie nu imi placea sa joc fotbal, stateam de vorba cu niste detinuti si a trecut pe langa mine preotul penitenciarului, eu l-am salutat pe preot si l-am intrebat daca vrea sa poarte cu mine o discutie, asa, ca fapt divers. Preotu era un om la vreo 35 de ani si printre altele l-am intrebat: ""Parinte, cine te-a indemnat pe matale sa te faci preot, dar sa nu-mi spui ca ai avut vreo chemare, cum zic ceilalti"". Preotu a inceput sa se codeasca el cu raspunsu, si l-am intrebat daca preotii si biserica sunt corecti. ""Da"", mi-a raspuns fara sa sovaie, dar de ce, parinte, inchizitia spaniola s-a intins in Europa ca o pecingine si a omorat sute de mii de oameni nevinovati? Preotul a inceput sa se invarta in loc, dar fara a da un raspuns concret, asa cum de fapt fac toti preotii. L-am intrebat de ce nu s-a dus sa slujeasca in vreun cartier sau in vreun sat, pentru ca aici in puscarie nu are nimic de primit de la niste enoriasi saraci ca noi? Pe cand vorbeam cu preotu a aparut un ofiter, maioru Staicu, ""ce faci, mai Dogarule?"", ce sa fac, sefu, stau de vorba cu preotu, ""ce parere ai, ma Dogarule, de faptu ca noi, conducerea unitatii, v-am adus si voua un preot, sa aveti si voi duhovnicu vostru?"". De ce ma intrebati tocmai pe mine, si nu pe altul ce parere are? ""Te intreb pe tine, pentru ca am vazut ca ai castigat concursu de sah si te consider mai inteligent decat altii."" Eu i-am spus lu maioru, chiar vreti parerea mea personala? ""De, pe a ta o vreau"", pai atunci uitati parerea mea personala, aici, in puscarie, toti ofiterii si subofiterii fura, de la mic la mare, cu exceptia lu domnu comandant Jercan, deci domnule maior, nu erati voi destui aici care furati, la ce l-ati mai adus si pe asta? Maioru s-a suparat foc si m-a amenintat ca imi face raport de pedepsire, ma baga la izolare, eu am inceput sa rad si l-am sfatuit sa se duca la Jercan, sa ii spuna ca s-a bagat in seama cu mine. Am fost chemat la Jercan, dar comandantu era om cu capu pe umeri care iubea sinceritatea, ""bai, Petrica, lasa-i dracului in pace, ii stiu ca au obiceiu prost si fura tot ce le cade in mana, dar altii mai buni nu am, Petrica, asa ca ii tin pe astia, asa cum sunt ei!"". Jercan era mai mult decat convins ca militienii fura din ratia detinutilor si materiale de constructii si introduceau bauturi alcoolice, si le vindeau cu un pret exagerat fata de pretu din unitate, dar grav era ca foarte multi detinuti nu mai judecau, dupa ce beau multa bautura se intamplau evenimente in unitate. Cei care introduceau bautura in parnaie urmareau sa prinda doi iepuri dintr-un foc.

 

Primu iepure era vizibil si usor de intuit. Acesti oameni de nimic isi rotunjeau veniturile, se imbogateau de pe urma detinutilor, foarte multi ofiteri si subofiteri faceau tramvaiu, in jargon li se spune tramvaie la militienii care se duceau la familiile detinutilor si luau bani, tigari, droguri, aparate de fotografiat, camere de luat vederi pe care le introduceau in unitate, la toti acestia li se spune tramvaie. Nu toti militienii erau tramvaie, ci foarte multi dintre ei si procentul difera de la penitenciar la penitenciar.

 

Ofiterul a picat testul banului

 

Al doilea iepure era mai parsiv. Militienii bagau bauturi in unitate, se produceau evenimente provocate de puscariasi beti si fara judecata, asadar militienii cu pricina ii incitau pe detinuti ca sa se intample evenimente, acestea sa fie raportate la DGP, iar DGP trebuia sa ia masuri, cum ar fi sa-l schimbe pe comandantu de unitate, si intr-adevar acest scop era urmarit de multi militieni, sa-l zboare pe Jercan cu orice pret.

 

Jercan nu le era catusi de putin pe plac celor necinstiti. Dau numai un exemplu, din care se poate intelege tot ce trebuie inteles. Intr-o zi, Jercan a gasit o sacosa plina cu carne la un ofiter si l-a intrebat ce e cu aia, iar ofiteru a raspuns ca a cumparat-o si ca o duce acum acasa. Jercan a tacut, stia ca ofiteru furase carnea din ratia detinutilor, dar nu avea probe si din acest motiv nici nu a luat vreo masura, dar nu l-a lasat asa pe hot, l-a chemat pe detinutu care lucra la carmangerie si i-a spus asa: ""Stiu ca tu dai carne la mai multe cadre, dar tu nu ai nici o vina, eu iti dau cuvantu meu ca nu te pedepsesc cu nimic, dar cand vine ofiteru cutare, tu ii bagi in carne moneda asta, iar pe urma vii sa ma anunti"". Ofiteru s-a dus din nou sa ia carne, ca se invatase ca ursu la fagurele cu miere, si detinutu a bagat moneda de la Jercan, dupa care l-a anuntat asa cum fusese invoiala.

 

Cand ofiteru se urcase in masina si dadea sa plece acasa, pentru ca iesise din tura, Jercan a aparut la poarta si i-a cerut sa deschida portbagaju, ofiteru a deschis portbagaju, si Jercan l-a intrebat ce este cu punga de carne, ""am cumparat-o, domnule!"", ""sigur?"", ""da, domnule"", si Jercan a desfacut punga si a inceput sa caute moneda, bineinteles ca a gasit-o si l-a intrebat de unde a aparut moneda, si ofiterul a raspuns ca o fi picat de undeva. Jercan tinea moneda intr-o mana si i-a spus ""moneda asta trebuie sa aiba un semn pe ea si semnul l-am facut eu, daca nu are semn, tu scapi, dar daca are, eu te voi da pe tine afara ca pe un hot si-un mincinos nedemn ce esti!"". Bineinteles ca moneda avea semnul, iar ofiterul cel hot si mincinos a fost dat afara, sa nu mai rusineze haina statului.

 

Dar Jercan era prea cinstit, iar oamenii cinstiti nu au cum sa stea prea mult printre hoti, Jercan era un om foarte judecat, arata astfel: voinic, inalt, brunet, atat de brunet, ca nu-l puteai banui ca se bronzase in tinerete, iar datorita faptului ca era brunet, in ziua de 4.12.1994, cand militienii au intrat la apelu de seara beti crita si cu ciomege in mana, ei strigau in gura mare ""gata, s-a terminat cu democratia, tiganu vostru a fost dat afara, jos cu tiganu!"". Cu o zi mai devreme, comandantu primise un plic de la DGP, pe plic scria ca trebuie sa-l deschida la data de 4, ora 16:00, iar inauntru plicului scria ca trebuie sa paraseasca unitatea, fiind destituit din functia de comandant si scos la pensie. La acea vreme erau alti comandanti mai in varsta ca el, dar lui Jercan ii sosise momentul sa lase locu liber pentru altu.

 

Tot in aceeasi zi au mai fost destituiti Despinoiu, comandantu de la Poarta Alba, Rosu Vasile, comandantu de la Gherla, care trebuia sa fi fost dat afara de foarte mult timp, ca era ghioarla batrana. Eu terminasem cele sase luni de Restrictiva, dar il rugasem pe Jercan sa ma mai tina pana dupa Revelion, ca sa pot sa imi mai vad si eu familia la vorbitor. Dar la data de 8.12.1994 am fost transferat la Jilava, iar de acolo, inapoi la Gherla. In Romania sunt 34 de puscarii, dintre care cinci cu profil pedepse mari; acestea sunt urmatoarele: Gherla, Aiud, Craiova, Margineni, Poarta Alba. Daca eu as fi fost trimis in oricare alta puscarie decat la Gherla, povestea mea s-ar fi oprit probabil aici. Dar soarta a vrut probabil ca povestea sa continue, dupa cum veti vedea.

 

Din nou la Gherla

 

La 24.12.1994 am ajuns inapoi la Gherla si de indata am fost bagat la izolare, fara vreun motiv si fara raport de pedepsire, pesemne m-au bagat acolo ca sa ma intimideze, dar cum eu nu sunt omul care sa fie intimidat cu una cu doua, nu m-am lasat impresionat de metodele lor de doi bani. Am fost tinut la izolare pana in februarie 1995, pe 12 februarie am iesit de la cusca si am fost repartizat pe etajul 2 la camera 43, de la izolare m-a scos domnu Chioreanu Petre, care avea si atunci functia de comandant al penitenciarului pana la numirea unui alt comandant in locul lui Rosu. Se zvonea ca va fi numit domnu Corabeanu, care avea gradul de colonel plus o pregatire de specializare facuta in Franta. Dar altii spuneau ca va ramane comandant tot domnu Chioreanu Petre.

 

Amandoi erau oameni care meritau aceasta functie si care erau de buna seama si capabili, dar mai era inca o persoana care spera ca va fi numit comandant, acesta era un netrebnic care nu merita nici sa dea de mancare la cainii din unitate, numele sau este Turdeanu Ion, cel mai apropiat om al fostului comandant Rusu, daca acesta ar fi ajuns comandant, cu siguranta ca ar fi fost un dezastru si pentru detinuti, dar si pentru militienii cinstiti de la Gherla. De cand fusese pensionat Rosu, se vedeau deja niste schimbari spre bine, mai ales starea de spirit era alta, printre detinuti nu mai domnea acea tensiune pe care eu o stiam, Chioreanu era omu care nu pedepsea detinutul decat pe baza de dovezi, si nu pe vorbe in vant.

 

TOTI FURATI, IN AFARA DE COMANDANT
Pe cand vorbeam cu preotu a aparut un ofiter, maioru Staicu, ""ce faci, mai Dogarule?"", ce sa fac, sefu, stau de vorba cu preotu’, ""ce parere ai, ma Dogarule, de faptu ca noi, conducerea unitatii, v-am adus si voua un preot, sa aveti si voi duhovnicu vostru?"". De ce ma intrebati tocmai pe mine, si nu pe altul ce parere are? ""Te intreb pe tine, pentru ca am vazut ca ai castigat concursu de sah si te consider mai inteligent decat altii."" Eu i-am spus lu maioru, chiar vreti parerea mea personala? ""de, pe a ta o vreau"", pai atunci uitati parerea mea personala, aici, in puscarie, toti ofiterii si subofiterii fura, de la mic la mare, cu exceptia lu domnu comandant Jercan, deci domnule maior, nu erati voi destui aici care furati, la ce l-ati mai adus si pe asta?

 

AFACERI
""Acesti oameni de nimic isi rotunjeau veniturile, se imbogateau de pe urma detinutilor, foarte multi ofiteri si subofiteri faceau tramvaiu, in jargon li se spune tramvaie la militienii care se duceau la familiile detinutilor si luau bani, tigari, droguri, aparate de fotografiat, camere de luat vederi pe care le introduceau in unitate, la toti acestia li se spune tramvaie. Nu toti militienii erau tramvaie, ci foarte multi dintre ei si procentul difera de la penitenciar la penitenciar.""

 

BUCURIA NEBUNILOR
""Dar Jercan era prea cinstit, iar oamenii cinstiti nu au cum sa stea prea mult printre hoti, Jercan era un om foarte judecat, arata astfel: voinic, inalt, brunet, atat de brunet, ca nu-l puteai banui ca se bronzase in tinerete, iar datorita faptului ca era brunet, in ziua de 4.12.1994, cand militienii au intrat la apelu de seara beti crita si cu ciomege in mana, ei strigau in gura mare ""gata, s-a terminat cu democratia, tiganu vostru a fost dat afara, jos cu tiganu!""

 

DESPRE COMANDANTI
""Se zvonea ca va fi numit domnu Corabeanu, care avea gradul de colonel plus o pregatire de specializare facuta in Franta. Dar altii spuneau ca va ramane comandant tot domnu Chioreanu Petre. Amandoi erau oameni care meritau aceasta functie si care erau de buna seama si capabili, dar mai era inca o persoana care spera ca va fi numit comandant, acesta era un netrebnic care nu merita nici sa dea de mancare la cainii din unitate, numele sau este Turdeanu Ion, cel mai apropiat om al fostului comandant Rusu, daca acesta ar fi ajuns comandant, cu siguranta ca ar fi fost un dezastru si pentru detinuti, dar si pentru militienii cinstiti de la Gherla.""

 

 

NOTA

Cat adevar o fi in cartea asta pe care o publicam acum in serial o stiu doar cei care au trecut prin experiente similare. Pe aceia, dar si pe altii Petre Dogaru ii asteapta sa-i scrie pe adresa supravietuitorul@jurnalul.ro, precum si prin posta, pe adresa redactiei, si sa-l contacteze la tel. 0723.761.281.