Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Humulestiul este astazi foarte schimbat fata de cel descris de Ion Creanga in "Amintiri din copilarie". Si oamenii s-au schimbat foarte mult, nu si necazurile lor. Amintirea scriitorului este insa foarte vie in Humulesti. Casa memoriala este bine ingrijita, iar de curand s-a deschis un parc cu personajele din povestile lui Creanga.
ALEXANDRU NASTASE, CRISTIAN PETRU
Acum 150 de ani, Humulestiul era un sat azvarlit peste dealurile de langa Targu Neamt. Satul "copilului universal" Nica, al baiatului care era sfatuit de mama lui sa iasa afara si sa rada la soare, doar-doar s-o schimba vremea, s-a transformat radical la randu-i. Seculii au imbatranit printre scorburile din copacii satului, si Humulestiul e azi doar un cartier al orasului Targu Neamt. S-a adaptat cu greu intai economiei centralizate, aduse de comunisti, apoi celei de piata, aduse de Revolutie. Pamantul oamenilor s-a topit in mainile nationalizarii, apoi a fost picurat din nou in cele ale locuitorilor. Fabrici au fost construite, apoi inchise rand pe rand. Nici Ozana nu mai e la fel ca pe vremea lui Creanga. Povestitori nu prea mai sunt in Humulesti, in schimb, urmasi ai familiei scriitorului gasesti la orice colt de strada. Casa matusii Marioara, ciresul buclucas, teiul pupezei si eroii "Amintirilor din copilarie" s-au schimbat la randu-le, dupa chipul si asemanarea tot mai schimbata a Humulestiului. Astazi au nume noi si isi traiesc vietile dupa cerintele veacului. Doar Nica e de negasit. Ii poti afla urma doar in casa parinteasca, ramasa in picioare de cand nazdravanul a parasit satul spre a se duce in lume sa se fac preot si sa zamisleasca romanul copilariei.
GHIDAJUL INTERACTIV. "Dragi vizitatori, ma onoreaza foarte mult sa va transmit dumneavoastra ceea ce stapanii acestei case ar fi fost incantati sa va spuna daca le-ati fi trecut pragul: "Bine ati venit la casa in care s-a nascut cel mai mare pictor si sculptor Vasile Alecsandri, din satul Boiereasca, judetul Suceava!"." Acestea sunt cuvintele cu care muzeografii de la Casa memoriala "Ion Creanga" din Humulesti ti le adreseaza tie, vizitatorule, imediat ce i-ai trecut pragul. Putin descumpanit, te opresti locului, iti aduni gandurile si-ti vine greu sa dai raspunsul corect: "Dar⦠aici s-a nascut Ion Creanga⦠Aici a crescut si s-a facut baiet mare Nica a lui Stefan Apetrei"â¦
DONATA STATULUI IN ANII â50. Straduta Ion Creanga. Dupa ce ai trecut podul peste Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, ulita se mijeste, serpuitoare, pe partea stanga. Ca nicaieri, localnicii se inghesuie sa-ti arate drumul spre casa unde s-a nascut povestitorul. Biletul de intrare e pentru buzunarul oricarui turist: 20.000 de lei, adica nici 50 de eurocenti. Restaurata, casuta lui Nica este unul dintre cele mai bine conservate si vizitate muzee ale Romaniei. Construita in 1830, casa a fost donata statului in 1952 de o nepoata de-a scriitorului, care a cerut sa i se construiasca o locuinta in aceeasi curte. Aspectul casei ofera multe date despre familia lui Creanga: are trei camere, ca putine din vremea sa, o curte foarte mare si mobilier valoros. Familia povestitorului era instarita, avea mult pamant si cunostinta de carte. Bine construita, casa a fost restaurata de cateva ori in decursul anilor si pastreaza cateva obiecte originale din anii in care mama lui Nica agata motocei la gura sobei ca sa crape matele jucandu-se cu dansii. Astfel, lada de zestre a Smarandei, icoanele, lavita, masa de zestre sau strana din tinda au supravietuit timpului.
TOT MAI PUTINI VIZITATORI. Muzeografa Rocsana Josanu spune ca muzeul a ramas printre preferintele romanilor, foare multi turisti venind in fiecare an la casa memoriala a lui Creanga. "In lunile mai si iunie vin cei mai multi. In special vin grupuri de copii din toata tara. Conteaza foarte mult si faptul ca in aceasta zona mai sunt si alte obiective turistice: casa Veronicai Micle, Cetatea Neamtului, Manastirea Neamt, Muzeul de Istorie si altele. Casa este deschisa in fiecare zi, ca oamenii care vin de departe sa o poata vizita", a spus Rocsana Josanu. Muzeografa spune ca de cateva luni s-a introdus un ghidaj interactiv, care sa-i tina atenti permanent pe vizitatori. "De multe ori, copiii se plictisesc, chiar daca informatiile sunt bogate. Am gasit aceasta varianta de a-i tine conectati in cele cateva minute cat le vorbim. Sunt atenti si sunt bine pregatiti, cu o cultura generala bogata. Noi cautam sa ii intrebam pe parcurs cat mai multe si sa ii pacalim, spunandu-ne cateva lucruri despre Creanga si cateva lucruri care nu sunt adevarate. Ei sesizeaza si ne corecteaza. Mai ales grupurile venite din Transilvania sunt bine pregatite. Dar si copiii din celelalte regiuni se descurca bine. Rareori se intampla ca eu sa intreb ceva si tot eu sa dau raspunsul", povesteste Rocsana Josanu. Marea problema a muzeului este aceea ca numarul de vizitatori a scazut constant de la an la an. "Nu stiu care e cauza. Consider ca astfel de locuri sunt foarte importante pentru istoria si cultura unui popor. Noi prin asta suntem avuti: traditii, istorie si cultura, care sunt extrem de bogate. Pacat ca nu prea li se mai da importantaâ¦", a subliniat Rocsana Josanu.
Citește pe Antena3.ro
POVESTI
Gospodariile din jurul casei lui Creanga sunt aproape toate inchiriate. Eugenia Ionescu a inchiriat in 1994 o casa vizavi de casa memoriala. A deschis acolo un mic atelier de croitorie, unde lucreaza lenjerie de pat, fete de masa, materiale pentru nou-nascuti... Ceva mai incolo, pe locul vechii case a matusii Marioara, nu s-a mai cultivat canepa de cand Nica a culcat-o palanca la pamant. Sotia proprietarului Ioan Andriescu a fost infiata de ultima descendenta a matusii Marioara. Casa nu mai exista, au ramas doar pivnitele folosite si acum de Andriescu. Ciresul batran in care s-a urcat Nica a disparut si el. Acum, la poarta casei este un cires tanar langa care se fotografiaza turistii. "Dar s-ar putea sa ma incurce si sa il tai intr-o buna zi", mai spune Ioan.
