Mânia proletară

Regimul Băsescu a reinventat lupta de clasă, copiind fidel din manualele de politică ale comuniştilor instigarea la ură socială împotriva unor categorii care deranjează liniştea prezidenţială. Bugetarii, profesorii, pensionarii, medicii sunt demonizaţi în mod programat, însă cea mai virulentă campanie de înfierare a unei categorii socio-profesionale este cea dusă împotriva ziariştilor. Ziariştii sunt noii ciocoi, elementele nesănătoase ale societăţii, niciodată înfăţişaţi drept membri ai unei bresle profesionale, ci drept slugi lobotomizate ale mogulilor, şi, în plus, vinovaţi de secătuirea bugetului naţional prin faptul că sunt "evazionişti".

Din 2006 până în prezent, lupta pornită de Traian Băsescu împotriva presei s-a tranformat în ceva ce seamănă mai degrabă a campanie de exterminare. De la simplele epitete jignitoare adresate punctual sau colectiv reprezentanţilor celor două trusturi de presă care îl irită s-a ajuns la măsuri economice concrete menite să atace atât trusturile de presă ca entităţi, cât şi supravieţuirea financiară individuală a jurnaliştilor. Însă, în pregătirea acestor măsuri, luate prin modificările aduse Codului Fiscal, pentru a nu întâmpina rezistenţă din partea opiniei publice, s-a purtat o campanie de demonizare a breslei, arătată cu degetul ca fiind formată din indivizi plătiţi regeşte de către moguli şi care, în plus, nu-şi plătesc impozitele la stat, fiind evazionişti.

Nu întâmplător, încă din perioada campaniei pentru prezidenţiale, ANAF şi-a instalat o brigadă de inspectori la televiziunea lui Sorin Ovidiu Vântu, unde a rămas "în control" timp de şase luni, pentru ca apoi, printr-o coincidenţă, să apară statele de plată ale celor mai cunoscuţi jurnalişti ai trustului Realitatea într-un ziar controlat de PDL. Sumele de bani care figurau în dreptul unor cunoscuţi gazetari erau menite să acrediteze ideea că jurnaliştii sunt o categorie de oameni bogaţi, care eludează obligaţiile cetăţeneşti prin sistemul de plată pe drepturi de autor, niciodată amintindu-se faptul că acest sistem presupunea deja un impozit reţinut de angajator. Astfel a fost pregătit terenul pentru modificarea Codului Fiscal şi introducerea impozitelor suplimentare şi a obligaţiei prezentării personale la câte trei ghişee, în fiecare lună, pentru cei plătiţi pe drepturi de autor.

Istoria campaniei de demonizare a presei. În martie 2006, la Cluj, Băsescu a avut un schimb dur de replici cu mai mulţi jurnalişti din presa locală. Întrebat dacă sinteza pe care o primeşte de la serviciile secrete face referire şi la ziarişti, Traian Băsescu a răspuns: "Vă credeţi atât de importanţi? Discutăm de informaţii de securitate naţională. Când vă văd ducându-vă la televizor şi informând naţiunea că vă ascultă serviciile... Ce credeţi că aveţi voi în cap şi nu spuneţi pe gură?".

La 1 iunie 2007, chiar de Ziua Copilului, la Cotroceni, Traian Băsescu a fost întrebat de o ziaristă ce şi-a dorit când era mic. Preşedintele a răspuns că şi-a dorit să nu fie ziarişti care să-i pună întrebări, după care a precizat că tot ce şi-a dorit în copilărie s-a împlinit.
În octombrie 2006, Traian Băsescu a spus despre ziaristul Ovidiu Zară, pe atunci la cotidianul Curentul, că este "găozar". La finalul unor declaraţii de presă de la sediul SRI, Băsescu a spus: "Câte un găozar d'ăsta crede că ne poate întinde capcane în modul ăsta".

La 19 mai 2007, în ziua referendumului privind demiterea preşedintelui, într-un hypermarket din Capitală, Băsescu a întrebat-o pe ziarista Andreea Pană de la Antena 3: "Măi, păsărică, n-ai şi tu treabă azi?". Lucrurile au luat o altă turnură cu totul neaşteptată după ce preşedintele i-a smuls telefonul jurnalistei şi a urcat în maşină, unde a continuat discuţia cu soţia sa, Maria Băsescu. În timpul conversaţiei cu soţia sa, preşedintele a numit-o pe ziaristă "ţigancă împuţită". Băsescu a fost acuzat în instanţă de discriminare.

În octombrie 2007, preşedintele a refuzat să comenteze respingerea unei moţiuni de cenzură de către Parlament. Întrebat de o jurnalistă de la Antena 3 dacă va face o declaraţie la Bucureşti, şeful statului i-a răspuns: "Sigur, vin direct în birou la tine să o facem".

La 14 martie 2008, preşedintele Traian Basescu a atacat principalele trusturi de presă, nominalizând: Intact, Realitatea TV, Pro TV, TVR. Plecând de la un articol publicat în Jurnalul Naţional, potrivit căruia şi-ar fi şters datoriile pe care le avea la bancă, preşedintele a acuzat dur trustul de presă al lui "Felix Motanul-dovedit turnător", care nu face decât "să apere multitudinea de politicieni care au participat cu veselie la devalizarea Bancorex". Şeful statului a declarat că va replica la "toate mizeriile care vor fi spuse la adresa familiei mele", referindu-se la atacurile la care a fost supusă fiica sa Elena.

"Tonomatele cu euro din presa româneasca vor primi zilnic replica", a conchis preşedintele. "Astăzi o să vedeţi preşedintele atacă presa. Nu, preşedintele are drept la replică. Dictatura presei, dictatura tonomatelor şi a mogulilor de presă este inadmisibilă într-o democraţie, iar practicile pe care le au trebuie criticate. Stăpânii acestor tonomate vor să dobândească controlul pe instituţiile politice ale statului. Vor un preşedinte care să nu aibă curaj şi care să nu le spună nimic. Nici măcar dreptul elementar la replică nu sunt dispuşi să-l dea. Când am candidat la Preşedinţie nu mi-am asumat să fiu terfelit de aceste tonomate", a mai spus preşedintele.

În 2009, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu s-a declarat îngrijorat că deciziile privind structura guvernului, programul de guvernare şi privatizările sunt decise la sediile firmelor "mogulilor". "Îi văd pe mogulii aştia ca pe nişte rechini, care se învârt în jurul datei de 6 decembrie. Acolo li se pare lor că este prada. Aceea este data după care li se pare că, după 5 ani de neînghiţit, au de înghiţit prada pe care o aşteaptă. Eu am să le dau o veste foarte proastă pentru ei: Ziua de 6 nu le va aduce bucurii, iar eu voi continua să apăr, de lăcomia lor, interesele românilor. Indiferent cât de tare i-aş supăra şi cât de mult m-ar şicana împreună cu partenerii lor din politică în îndeplinirea mandatului, vă asigur că sunt hotărât să nu îi las să îşi înhaţe prada", spunea Băsescu.

După alegerile prezidenţiale din 2009, preşedintele Traian Băsescu a declarat că dacă nu ar fi câştigat alegerile, marile decizii urmau să fie luate de grupurile de interese ale patronilor de presă. "Dacă nu câştigam alegerile, politicul ar fi devenit doar o perdea, iar marile decizii le luau cei care au finanţat cei trei ani de campanie anti-Băsescu. Gândiţi-vă cât a costat pentru trustul lui Vântu, cât a costat să susţină această campanie cu ziare, cu televiziune. Pentru trustul lui Voiculescu. Oamenii ăia nu au făcut nimic altceva, de la referendum până la alegeri, decât să cheltuiască bani pentru denigrarea unui om, pentru a-i schimonosi imaginea. Să-l arate căpcăun, să-l arate răul răilor, să-l arate dictator", a spus Traian Băsescu în cadrul emisiunii Naşul de la B1 TV.

Cu siguranţă, includerea presei la capitolul vulnerabilităţi în Strategia de Apărare a ţării a fost una din cele mai grele lovituri aplicate libertăţii de exprimare. La 22 iunie 2010 CSAT a discutat Strategia de apărare în care campaniile de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului sunt stipulate ca vulnerabilităţi. "Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului reprezintă o altă vulnerabilitate a statului român", se arată în strategie.

Deputatul PSD Carmen Moldova atrăgea recent atenţia că dacă Strategia Naţională de Apărare va fi votată în Parlament în forma propusă de CSAT, ziariştii vor putea fi interceptaţi, percheziţionaţi şi arestaţi în numele securităţii statului. "Nu este o noutate că Traian Băsescu desconsideră activitatea de jurnalist, dar este prima dată când face din atitudinea sa ostilă presei o prioritate naţională a statului român. Dacă Strategia Naţională de Apărare este adoptată de Parlament în forma propusă de CSAT, atunci instituţiile statului vor fi obligate să lupte împotriva activităţii de jurnalist, împotriva mijloacelor de presă şi împotriva jurnaliştilor. Astfel, vor putea fi luate măsuri împotriva mass-media şi a jurnaliştilor, care vor putea fi interceptaţi, percheziţionaţi şi arestaţi în numele securităţii statului", a declarat deputatul PSD.

Că şeful statului îi desconsideră pe ziarişti care nu îşi fac decât meseria, s-a văzut şi la 4 iulie, când Băsescu a fost să viziteze la Dorneşti podul de pontoane de pe râul Suceava. Atunci, Băsescu a cerut SPP îndepărtarea ziariştilor din preajma sa. "Daţi presa din faţa mea, vreau să văd militarii!", le-a cerut Băsescu SPP-iştilor. "Mă pot supăra pe oricine", a spus Băsescu după ce a fost întrebat dacă s-a mai liniştit după discuţiile cu oamenii din Săuceşti. "Nu vreţi să-l daţi puţin mai încolo pe domnul? Nu vreau să răspund la provocări", le-a cerut preşedintele sepepiştilor, referindu-se la reporterul care insista cu întrebările.

La 13 august 2010, Traian Băsescu i-a atacat pe patronii trusturilor de presă din România în timpul unui interviu acordat pentru HotNews împreună cu preşedintele interimar de la Chişinău, Mihai Ghimpu, aflat într-o vizită neoficială la Neptun. "În Republica Moldova sunt puţine investiţii româneşti, Rompetrol, BCR, Petrom. Din păcate, sunt unii care investesc onest, sau unul care este Vântu, care încearcă să instituie un sistem de şantaj pentru a obţine şi de acolo fonduri. Am convingeri, am simţit pe pielea mea. Aşa face Nu şi în Republica Moldova. Sper ca politicienii moldoveni să nu aibă abordări precum cele ale politicienilor români şi să nu plătească", a declarat preşedintele Traian Băsescu, precizând că în România presa îi atacă pe cei care nu oferă finanţare trusturilor media, în timp ce jurnaliştii sunt "preş" cu cei care cumpără publicitate.




La 4 septembrie 2009, la ieşirea din restaurantul Cireşica, Traian Băsescu i-a acuzat pe ziarişti că "au speriat oamenii" cu ştirile despre criză: "Ştiu foarte mulţi oameni care au trecut prin criză fără să se uite la televizor. I-a speriat (ce se prezintă la televiziunile de ştiri - n.n.)."

Şi fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a contribuit la lipirea etichetei de evazionişti pe fruntea jurnaliştilor. La 25 august 2009, în toiul scandalului provocat de bulibăşeala depunerii declaraţiilor fiscale, Vlădescu a avut un schimb de replici cu o jurnalistă. "Iertaţi-mă că vă întreb: sunteţi sculptor, scriitor, poet?", a întrebat ministrul Finanţelor, uitându-se înspre ziaristă. "Sunt jurnalist, domnule ministru al Finanţelor", i-a răspuns aceasta. "Este de văzut dacă dumneavoastră sunteţi plătită în mod corect pe drepturi de autor sau modalitatea în care sunteţi dumneavoastră plătită este o formă de evaziune fiscală", a continuat Sebastian Vlădescu, adresându-i-se ziaristei.

Ştampila de evazionişti pusă pe fruntea ziariştilor a fost pusă însă cu mult timp în urmă, culmea, chiar de un lider sindical. Este vorba de Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa. Într-o declaraţie acordată Mediafax la 24 ianuarie 2009, Hossu declara că a propus, într-o discuţie cu premierul Emil Boc şi ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, să fie eliminată plata prin drepturile de autor. El spunea atunci că această problemă trebuie reglementată, pentru că ea ar putea constitui "o formă de evaziune". Potrivit liderului sindical, există anumite categorii de angajaţi, cum sunt contabilii, notarii, arhitecţii, care sunt plătiţi prin contracte de drepturi de autor, pentru că astfel sunt excluşi de la plata anumitor taxe.

Şi au rezolvat-o, băgându-i pe toţi în aceeaşi oală, fără nici o diferenţiere. Şi fostul ministrul a Muncii Mihai Şeitan s-a raliat atacurilor împotriva presei găsând-o ţap ispăşitor pentru cozile interminabile la depunerea declaraţiilor fiscale privind veniturile obţinute din drepturi de autor. Cum nu vedea aceste cozi, Şeitan a acuzat presă că a creat panică printre oameni. "Eu zic că e o isterie nejustificată, pentru că dumneavoastră o încetăţeniţi mai departe, asta faceţi cu aşa ceva! Nu îmi arătaţi realitatea, o provocaţi. S-au creat cozi pentru că dumneavoastră îi speriaţi pe oameni că sunt penalităţi. Care e problema? Vreţi să nu mai plătiţi contribuţiile astea. Vă e frică că vă luăm bani în plus, asta e problema. Care e problema dacă e coadă? Oamenii stau la rând ca să-şi rezolve problema", declara Şeitan la sfârşitul lunii trecute.


Sulfina Barbu zice să nu-l băgăm în seamă pe Ialomiţianu
Nici nu s-a instalat bine noul ministru al Finanţelor că deja activitatea ministerului a început să fie criticată de partidul de guvernământ. Deputatul PDL Sulfina Barbu a făcut ieri, la Camera Deputaţilor, o conferinţă de presă special pentru a anunţa că ea nu este de acord cu dublarea contribuţiilor sociale pentru beneficiarii contractelor de drepturi de autor. Mai mult, după ce luni noul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, s-a chinuit să scoată două vorbe despre modificarea impozitului, fără să spună de fapt nimic, Sulfina Barbu a susţinut că proiectul lansat de Ministerul Finanţelor nu a fost discutat în Guvern şi nu are acordul lui Emil Boc. În concluzie, potrivit Sulfinei Barbu, proiectul "nici nu ar trebui luat în calcul".

"Vă asigur că nu e o decizie în acest sens, proiectul de act normativ despre care noi am auzit joi că va fi lansat în dezbatere publică, de la directorul din Ministerul Finanţelor, nu a fost discutat nici în Guvern, nu a avut nici acordul premierului. Discutăm despre o propunere a unor reprezentanţi din Ministerul Finanţelor. Nu sunt de acord cu astfel de idei lansate fără să consulţi pe nimeni din societate, eu nici nu aş lua în calcul acea propunere, pentru că nu am stabilit încă ce fel de fiscalitate vrem în România pe următorii trei ani", a declarat Barbu. "În maximum două săptămâni sper că vom lansa în dezbatere publică această strategie fiscală. Şi Guvernul lucrează la ea, dar are şi partidul un grup de lucru şi o comisie, cu simulări.

PDL poate să lanseze în dezbatere şi trebuie să hotărâm toţi cei din societate. Deci nu e o decizie exclusivă a PDL pe o politică fiscală importantă a României, şi ar fi greşit să fie doar a PDL. PDL pune la dispoziţie variantele de lucru, simulările pe fiecare variantă şi ar trebui să decidem împreună", a mai spus Barbu. Deputatul PDL a anunţat, în aceeaşi conferinţă, că le va transmite miniştrilor Muncii şi Finanţelor recomandări pentru actul normativ ce va modifica OUG 58 privind drepturile de autor, printre care înregistrarea contractelor prin modalităţi online semestrială sau anuală. Ea a arătat că a discutat şi în şedinţa conducerii PDL de luni seară cu cei doi miniştri pe această temă. "Aştept o mai bună colaborare cu miniştrii care au fost numiţi recent în Guvern pentru că dumnealor, mai ieri, au muncit alături de noi în Parlament şi ştiu foarte bine cât de importantă este comunicarea între parlamentari şi membrii Executivului", a mai spus Barbu.

Ieri după-amiază, premierul Emil Boc îi convocase la Guvern pe miniştrii Finanţelor şi Muncii, pentru a discuta despre proiectul de modificare a Codului Fiscal, documentul urmând să fie discutat şi cu organizaţiile patronale, spun surse oficiale citate de Mediafax.

● Monica Iordache Apostol

Ziariştii nu au fost evazionişti
Trusturile şi editurile de presă au plătit impozite şi taxe până la redefinirea legislaţiei din domeniul drepturilor de autor şi nu au făcut evaziune aşa cum a încercat să sugereze fostul ministru Sebastian Vlădescu. La fel şi angajaţii acestora, fie ei redactori, fotoreporteri sau colaboratori. În cele mai multe cazuri, ziariştii au avut un contract individual de muncă la nivelul salariului minim pentru studii superioare sau medii, după caz, precum şi un contract de drepturi de autor pentru articolele sau lucrările grafice realizate. Concret, un jurnalist plătea la stat pentru veniturile de pe cartea de muncă un impozit pe venit de 16%, plus contribuţia la pensie de 10,5%, cea de sănătate de 5,5% şi 0,5% contribuţie la şomaj.

În plus, angajatorul achita, la rândul său, CAS de 20,8%, sănătate de 5,2%, şomaj de 0,5%, contribuţii la fondul de accidente de muncă de 0,85%, comision la camera de muncă de 0,25%, contribuţia pentru concedii medicale de 0,15%, precum şi cea la Fondul de Garantare a Accidentelor de 0,25%. Angajatorul mai plătea la stat şi o contribuţie la handicapaţi care diferă în funcţie de numărul de salariaţi. Dacă adunăm aceste procente, aflăm că un ziarist cotiza la stat 32,5% din salariul de pe cartea de muncă, iar editura plătea pentru el alte 28 de procente. În plus, pentru contractul de drept de autor, jurnalistul mai plătea 16%, impozit pe venit. Deci, angajaţii din presă plăteau aceleaşi contribuţii şi impozite ca orice alţi angajaţi din România pentru partea de contract individual de muncă şi impozitul pe venit pentru partea de contracte de drepturi de autor. Este de precizat că nu era vorba despre nici o evaziune fiscală sau de încălcare a legislaţiei. Legile aflate în vigoare până la 1 iulie permiteau această variantă, perfect legală şi în acelaşi timp stimula competiţia pe piaţa media şi recompensa diferit jurnaliştii în funcţie de creativitate şi contribuţia la activitatea redacţională.

Trusturile de presă şi editurile s-au conformat noii legislaţii imediat ce aceasta a fost adoptată, iar normele metodologice de aplicare au fost publicate în Monitorul Oficial. Majoritatea angajatorilor au transformat contractul de drept de autor în contract individual de muncă. În această situaţie, ziariştii au pierdut 10%-30% din venitul lunar net (după cum au suportat editurile), iar angajatorii şi-au plătit şi ei partea lor de 28%. Măsura a fost însoţită şi de disponibilizări de personal. Însă ziarele mai mici, precum şi o parte din reviste, au ales să lucreze numai în baza drepturilor de autor, variantă permisă de noua lege. În această situaţie angajaţii au pierdut 6,5% din venituri, dar şi statul a pierdut partea de contribuţii pe care le încasa din contractele lor individuale. Până la apariţia Ordonanţei cu drepturile de autor, acestea erau taxate cu 10%, acum autorii vor plăti către stat 16,5%.

În plus, cotele de cheltuială forfetară acordată la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuală au fost reduse de la 40% la 20%.
Nici aşa guvernul Boc nu este mulţumit. Guvernanţii vor să majoreze contribuţia la pensii de la 10% la 24,43%, contribuţia de asigurări sociale de sănătate de la 5% la 8,35%, iar cea la bugetul asigurărilor pentru şomaj de la 0,5% la 0,78%. Printr-un proiect postat pe site-ul SGG se mai introduce o contribuţie pentru concedii de 0,85% şi o contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă de 0,15%-0,85%.

● Daniela Ivan