● Cititoare
Aş vrea să spun că mi-aş dori să rămân definitiv aici, dar motivul ar fi acela că aş rămâne ca să pot spune, iar şi iar, că regret alegerea mea.
"Mă uit la roşii... ca la Dumnezeu"
Când bătrâneţea-i o povară,
Când anii se topesc în ceaţă,
Mi-e dor să-mi fie dor de ţară,
Mi-e dor să-mi fie dor de viaţă.
Şi cum să-mi fie dor de ţară
Şi sufletul să nu îmi fie greu?
Când o bătrână şoptea-n miez de vară:
"Mă uit la roşii... ca la Dumnezeu"
Plângea cu ea şi chiar murea o ţară
Şi mi-aş fi dat chiar viaţa-mi trecătoare,
Ca viaţa ei să nu fie-o povară
Şi să nu moară, cerşind îndurare.
Iată ce simţi fără speranţă,
Când umilinţa te doboară
Şi toţi îţi spun că eşti povară,
Că mori dorind să-ţi fie dor de ţară.
Citește pe Antena3.ro