x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Ne-am născut în locul potrivit? România... Land of choice... What choice!?

România... Land of choice... What choice!?

19 Oct 2010   •   00:00
Elena Stratulat
● cititor

A trăi în România este o experienţă extraordinară. Numai aici poţi învăţa să te revolţi şi să te resemnezi în acelaşi timp, să supravieţuieşti şi să mori. Şi toate acestea numai pentru că România este pământul tuturor posibilităţilor!

M-am  întrebat de multe ori dacă Ro­mânia mai există ca STAT, în sensul pe care Constituţia şi teoria îl atri­buie acestei noţiuni, şi din ce în ce mai multe situaţii îmi confirmă un răs­puns negativ.

Statul, în logica cons­ti­tuţională, reprezintă o ordine ju­ri­dică având vocaţia de a se aplica efectiv asupra unui teritoriu şi a unei po­pulaţii. Însă asupra teritoriului şi po­pulaţiei române nu se aplică nici o or­dine juridică, ba, mai mult, unele ele­mente ale populaţiei exercită su­veranitate în nume propriu asupra ce­lorlalte elemente ale populaţiei şi ale teritoriului.
Din acest simplu mo­tiv, statul România nu mai există!

SĂRIŢI, CĂ NI S-A FURAT STATUL DIN CONSTITUŢIE, sta­tul constituit pe baza voinţei comune a tuturor cetăţenilor, pe baza contractului social concretizat într-o lege fun­­damentală călcată astăzi în pi­cioare de toţi ageamiii, statul în fa­voa­rea căruia noi am renunţat la o par­te din drepturile şi libertăţile natu­rale,  statul pentru care s-a murit în 1989!

În primul rând, aş pleca din România, pentru că aş vrea să trăiesc într-un STAT în care Constituţia are valoare de lege fundamentală, singura preocupare este bunăstarea cetăţeanului, în care pentru a obţine un document nu trebuie să îndeplineşti anumite criterii nominale, ci este de ajuns să fii un simplu cetăţean al statului.

În al doilea rând, pentru că aş dori ca libertatea, drepturile fundamentale şi Constituţia să nu facă parte din categoria acelor cuvinte detestabile pentru guvernanţi, care au mai multă valoare într-o dezbatere teore­tică decât sens într-o aplicare concretă. În ultimul rând, pentru că vreau să fiu un cetăţean al unui stat cu drepturi garantate real şi efectiv, şi nu doar un tonomat de voturi, un plătitor de taxe şi impozite, ascultător al unor discursuri banale emise de oameni care nu au proprietatea cuvintelor, un individ căruia să i se bage pumnul în gură din conside­rente de securitate naţională.

Dar aş rămâne în ROMĂNIA, pentru că mi-ar plăcea să trăiesc într-o ţară care constituie o nouă mi­nune a lumii.

A fost aruncată de forţele istoriei la coşul de gunoi al istoriei, a fost furată de atâtea regimuri şi încă mai supravieţuieşte, încă mai are resurse pentru îndestularea nesăţioşilor care se pretind a ne fi guvernanţi.

Ştiu că statul ideal nu există, dar totuşi sper să găsesc o ţară care are o justificată aparenţă de stat, iar eu să am o justificată aparenţă de cetăţean. Din păcate, în România, nici aparenţa nu mai există, sistemul e bolnav, iar medicii ne pleacă. Ne rămân doar "doctorii"!

×
Subiecte în articol: ne-am nĂscut În locul potrivit?