Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intrarea in Uniunea Europeană le prieşte romănilor din judeţele vestice. Işi fac cumpărăturile de Sărbători fără aglomeraţia autohtonă şi preferă să meargă la doctori in Ungaria. Au inceput să-şi cumpere case de vacanţă, unii şi-au stabilit acolo domiciliul şi navetează la serviciul din Romănia. Banii făcuţi in ţară se cheltuiesc astfel peste graniţele ei.
Dacă in cea mai mare parte a ţării intrarea in Uniunea Europeană nu a adus modificări ale cotidianului, pentru romănii de la graniţa de Vest a ţării se simte schimbarea. Inainte se limitau la a-şi face cumpărăturile mari in Ungaria, acum merg la doctor, petrec week-end-ul in casa de vacanţă ori se intorc... acasă, seara, după muncă, din Romănia.
Cănd se va scrie şi o istorie a acestei epoci, numite generos in imprecizii şi nuanţe "timp de tranziţie", un loc aparte vor deţine, cu siguranţă, efectele dreptului la liberă circulaţie. Dacă incă n-am fost in stare să facem un muzeu al cotidianului comunist, poate că generaţiile viitorului vor fi mai vrednice in consemnarea şi conservarea formelor de cultură materială specifice timpului nostru.
PRACTICI DE TRANZIŢIE. Intr-un posibil "muzeu al omului" care a trăit cumpăna dintre milenii in această parte a Europei, paşaportul din â90 va fi exponat central. Pentru romănii domiciliaţi in judeţele vestice, paşaportul la purtător a fost şi inceputul practicilor economiei de piaţă. Intreprinzătorii care n-au pierdut nopţile in faţa televizorului, urmărind chinurile "facerii" democraţiei cu forcepsul revoluţionarilor cepeunişti, şi-au exersat cu folos aptitudinile de negustori ambulanţi in pieţele Ungariei. "Pieţarii" ce "exportau" mărfurile din stocurile acumulate in secţiile de menaj ori feronerie ale magazinelor universale de altădată ori achiziţionau din fabrici mărfurile refuzate după "descoperirea" bazarelor turceşti au "intemeiat" afacerile private.
Practicile acestea şi altele aparţinătoare tranziţiei noastre au folosit insă şi economiei maghiare. Cum, la noi, "condamnarea trecutului" e incă proces in plină desfăşurare şi in agricultură făina, legumele şi carnea ungurească şi-au croit incoace statornică albie de desfacere.
FÃ...RÃ... COZI LA VAMÃ.... Pănă la admiterea Romăniei in UE, porţile de tranzit ale ţării spre Vest erau subiecte nelipsite ale telejurnalelor din preajma sărbătorilor. Cozile, uneori măsurate in kilometri, la intrarea ori ieşirea din ţară, sunt acum amintire.
Prin Vama Turnu, bunăoară, bate văntul, deşi e punctul de frontieră cel mai apropiat Aradului. Puţin peste 20 de km din oraşul cel mai vestic al ţării, după ce ai arătat buletinul unuia dintre grăniceri ("ungurului" la ieşirea din ţară şi "romănului" la intoarcere), intri direct in localitatea anunţată bilingv Battonya - Bătania.
E sămbătă, incă dimineaţă, plouă mărunt şi rece, iar pe străzi, ţipenie de localnic. In vecinătatea farmaciei, inştiinţarea bilingvă a unei agenţii imobiliare atrage atenţia. Vrem să ne cumpărăm casă in Bătania? Momentan proprietarul lipseşte, dar, prin contactul telefonic indicat, "24 de ore din 24, ziua şi noaptea, la dispoziţia dvs.!".
Vorbim romăneşte, ni se răspunde ungureşte. Şi unii şi alţii, ca toţi cei crescuţi in amalgamul etniilor din zonă, "inţelegem dar... nu ştim vorbi". In felul acesta, un biciclist ne ghidează bine către casa parohială şi biserica romănească.
  |
| Â SCHIMBARE. Părintele Ilie Ciocan păstoreşte in Ungaria o comunitate ortodoxă intr-o dinamică mai complicată decăt parohiile din ţară |
ENORIAŞII PÃ...RINTELUI CIOCAN. Pe Strada Hunyadi sunt mai multe biserici. Nu şi cea catolică, construită in chiar centrul localităţii, cum de altfel au fost aşezate in oraşele şi tărgurile transilvănene aşezămintele cultului oficial maghiar.
Biserica romănească, după cum arată inscripţia de pe frontispiciul ei - anul 1872 - , s-a făcut in vechime, comparativ cu mulţimi de biserici săteşti din ţară. La casa parohială poarta dinspre stradă e deschisă, iar cheia se află in uşa locuinţei preotului. Semn că... părintele nu se teme de hoţi şi e undeva pe aproape.
Il recunoaştem curănd, nu după port, ci după interesul ce-l arată maşinii noastre cu număr de Arad. Povestim in biserica pustie in vreme ce cercetăm numele romăneşti, scrise in grafie maghiară, de pe scaunele enoriaşilor, podoabele icoanelor şi obiectelor de cult ortodoxe in alăturarea coroanelor din frunze şi flori tipic catolice ori ştergarelor albe brodate - piese comune in lăzile de zestre pregătite pentru fete săsoaice, unguroaice, slovace ori romănce ardelene.
In 1990, părintele Ilie Ciocan fusese primul "preot misionar" romăn intr-o fostă ţară comunistă. Nu s-a simţit străin fie şi pentru că in Bătania se născuse străbunicul său, Soldan Mănăilă, cu puţin inainte de desăvărşirea acestei biserici. Prin â90, aşezarea avea 16.000 locuitori, din care acum au rămas ceva mai mult de-o treime. Lipsa locurilor de muncă i-a făcut pe localnici să se mute spre vestul mai industrializat al ţării.
Comunitatea pe care fusese trimis s-o păstorească preotul Ciocan număra 400 de romăni. Acum e mai greu de ştiut căţi ortodocşi are, pentru că generaţiile tinere, in loc să se apropie de biserică, s-au depărtat. După spusele părintelui insă, după admiterea Romăniei in UE, circa 200 de case din Bătania s-au cumpărat de către romăni veniţi anume pentru asta din ţară. Case in satele ungureşti de lăngă graniţe au fost cumpărate la inceput de romăni ca reşedinţe de week-end şi vacanţă, unii insă s-au stabilit aici definitiv şi fac naveta spre slujbele din Romănia.
NAVETIŞTI INTERNAŢIONALI. La nici 200 metri de biserică, intr-o casă mare şi trainică - ce-ar fi, fără modestie, numită "vilă" la Bucureşti - domiciliază tănăra familie Putin. In chiar ziua călătoriei noastre sărbătoreau "tăierea moţului celui mic", după obiceiul adus de mamă din Vechiul Regat. Jurnalista Mihaela Putin e bucureşteancă, dar mărităndu-se cu un arădean s-au mutat... in Ungaria. Ea e deocamdată in concediu pentru copil, dar soţul face naveta la Arad. Distanţa e mică, drumul bun, prin vămi se trece incetinind viteza. "Curăţenia, liniştea, civilizaţia mai ridicată a comunităţii sunt avantajele mari de-a locui aici", spune tănăra doamnă Putin.   Â
Achiziţiile de case in Ungaria, ne-au explicat mai tărziu Manuela Neamţ şi Andreea Bogdan, angajate ale Agenţiei Imobiliare Lang din Arad, au insă ca primă motivaţie preţul. Deşi, datorită marii solicitări, preţul caselor din Ungaria a mai crescut, se menţine cam la jumătate prin comparaţie cu imobilele din Romănia. In satele ungureşti sunt generalizate canalizarea şi racordul la gaz, iar in termeni de utilităţi ai spaţiului locuibil, băile şi toaletele din incintă sunt dotări subinţelese. Şi nu in ultimul rănd - siguranţa: ai mai puţine şanse să fii călcat de hoţi, iar vecinii sunt oameni de incredere chiar dacă nu-ţi tocesc in vizite pragul şi n-au "bancă la poartă".
PLÃ...CERI DE WEEK-END. Deşi fiecare dintre oraşele mai răsărite ale Romăniei este dotat acum cu supermarketuri, pentru cumpărături mai importante, din imprejurimile Aradului sau Oradei, tot in Ungaria se merge. Pe drumul ce străbate prin Pustă - cum e numită Marea Cămpie a Ungariei - din Bătania spre Szeged, ajungem la Oroshaza. La fel de obişnuită şi cu aceleaşi noutăţi ale tranziţiei ca Bătania, aşezarea are in margine un mare magazin Tesco. Surpriză insă! Sămbătă către amiază, aproape de sărbătoarea Crăciunului, timp in care bucureştenii se calcă in picioare in asemenea locuri, in Tesco, la Oroshaza... bate văntul! "Akcio", "Akcio", "Akcio" (reducere) - eşti avertizat de pretutindeni, dar nimeni nu se-mbulzeşte.
La ghişeul de schimb valutar auzim iar vorbă romănească. Intrăm in vorbă cu Zorina Barna, economistă din Arad, venită in căutarea unei piese anume pentru o maşină agricolă a tatălui ei. Altfel, la Oroshaza, vine deseori vara, la ştrand. Amenajarea apelor termale de aici surclasează oferta de-acasă. Cu echivalentul a 20 de "roni" beneficiezi ziua intreagă de şezlong, saună, jacuzzi şi piscină. Curăţenia e la inălţime, iar poluarea sonoră interzisă. Fie că te pasionează manelele, fie iţi place Brahms, asculţi in cască, fără să obligi pe altul să-ţi impărtăşească gusturile şi trăirile.
In barul din incinta magazinului, ne alăturăm unei mese imprejurul căreia stau la o cafea cinci arădeni. Aşteaptă factura pachetelor-cadou de Crăciun pentru cei 600 de copii ai enoriaşilor uneia dintre bisericile pentiscostale arădene. "Vom ieşi cu circa 30%-50% mai ieftin, cumpărăndu-le de aici faţă de aceeaşi marfă cumpărată acasă", estimează Florin Trifa, economist la Feroneria Arad. Cum e posibil? In structura preţului cu amănuntul de la noi, opinează interlocutorii mei, intră adaosuri care intr-un final incurajează şi favorizează nemunca unor conaţionali. "Am o familie mare cu opt copii, işi incepe explicaţia Nicolae Banta, operator la staţia de oxigen de la Spitalul Matern Arad. Creştem şi animale, facem şi agricultură la sălaşul ce-l avem in apropierea oraşului. Ar fi fost de dorit să angajăm pe cineva să stea acolo - să nu scoli un copil, elev sau student, la ora 4 dimineaţa ca să hrănească animale - , dar nu găseşti pe nimeni. Pentru că, la noi, oameni apţi de muncă primesc ajutorul social fără să facă nimic, deşi acesta e condiţionat de activităţi in favoarea comunităţii. Se incalcă legea şi se incurajează traiul din venitul celorlalţi. Aşa cresc impozitele şi preţurile, iar aceia care merg la lucru primesc salarii mici care-i "incurajează" să-şi "facă rost" de vreo pensie sau ajutor social. Aceasta nu se intămplă in Ungaria. Aici statul ii subvenţionează direct pe producători, iar la preţul de vănzare al făinii, uleiului, legumelor ori cărnii se simte. Facem banii in Romănia şi cumpărăm de aici. Ii ajutăm pe ei să producă mai mult şi mai ieftin şi să văndă mai bine".
In privinţa busculadelor romăneşti de sărbători, arădenii au o explicaţie comună. Am rămas "inapoiaţi". Ca-n vremea cănd n-aveam măncare pe săturate, oamenii răbdau şi se pregăteau indelung pentru a se-mbuiba, măcar de sărbători.
DOCTORI MAI BUNI?! Dacă shoppingul in străinătate poate fi moft ori distracţie, cu mai mare mirare inregistrezi schimburile de numere de telefon şi recomandări pentru doctori şi spitale din Ungaria. Controale medicale, analize de rutină şi chiar tratamente de fizioterapie se programează şi se plătesc de "omul de rănd" in ţara vecină.
Un consult oftalmologic pentru soţie l-a costat la Szeged 70 de "roni", imi spusese taximetristul arădean Ioan Rusz. La Arad, i-au recomandat greşit dioptriile. "In 5 minute, căt durează aici consultul, nu-i de mirare! La Szeged am fost programaţi cu 3 săptămăni inainte, dar in intervalul de o oră, căt a durat programarea, specialistul s-a ocupat doar de consultul soţiei mele."
Sufocate de numărul prea mare de pacienţi, cadrele medicale din ţară pierd mult in apreciere prin comparaţie cu medicii din vecinătate, care pot lucra respectănd standardele profesiei lor, işi pot trata şi ingriji cu consideraţie şi in mediu adecvat pacienţii. Echipamentul medical invechit, inghesuiala, lipsa de confort - şi chiar de igienă - din spitalele noastre atărnă greu in decizia internării in spitale şi maternităţi din Szeged. "Unul dintre copiii mei s-a născut cu un handicap, işi incepe mecanicul auto Nelu Beke relatarea experienţei sale intr-un spital din Szeged. I-a căzut un dinte, l-a inghiţit şi a ajuns unde nu trebuie. De vineri pănă marţi m-am plimbat cu el la doctori şi spitale din Timişoara. In cele din urmă, mi-au dat in scris că n-au aparatura necesară operaţiei fără risc. Marţi seara am ajuns cu el in spital, la Szeged, miercuri i-au făcut analize, iar joi mi-au operat şi externat copilul. Am plătit echivalentul a 600 euro - cu chitanţă - , fără şperţ la doctori sau asistente. In două-trei luni sper să-i recuperez de la asigurări."
Tarifele de consultaţii, analize şi tratament sunt uneori la nivelul mitei ce se plăteşte in spitalele romăneşti, mă asigură Ionel Tomuş şi Dorel Căsălean, ce-mi relatează opinii favorabile tratamentelor şi consultaţiilor făcute de cunoscuţi in Ungaria. Credeţi că sunt mai buni ca ai noştri doctorii din Ungaria sau din altă ţară?, i-am intrebat. Nu atăt mai buni, ci lucrănd in condiţii mai bune - a fost părerea interlocutorilor mei. Li s-au creat condiţiile potrivite să-şi facă meseria bine. Şi şi-o fac. In vreme ce sistemul din sănătate - ca şi cel de invăţămănt ori din administraţie - il obligă pe acela care ajunge in el să se comporte altfel de cum a sperat.        Â
In vest e mai bine! Intr-adevăr, stilul de viaţă al romănilor din vestul ţării s-a schimbat in mai bine prin adăugarea unor facilităţi din Ungaria. Se scurg insă peste marginea ţării - in pierdere, nu in căştig la scara economiei naţionale - , banii din Romănia. Â
Alt model de schimbare
Cu referire la istoria postcomunistă, de semnalat este faptul că in 1989, Ungaria avea o datorie externă de 20 miliarde de dolari. Săracă in resurse naturale, dependentă de importurile de energie electrică şi gaze din fosta Uniune Sovietică, tranziţia spre democraţie şi economie de piaţă a fost insă mult mai bine gestionată decăt in Romănia. Conform ultimelor date oferite de Banca Mondială privind PIB-ul pe cap de locuitor, in Romănia (5.633 dolari) acesta depăşea, in 2005, cu puţin jumătatea celui din Ungaria (11.340 dolari). Observaţiile făcute intr-o prezentare a Ungariei de Szavai Janos, fost ambasador al Ungariei in Franţa, actualmente profesor la Sorbona, pot servi ca explicaţii ale acestui decalaj: "Stabilitatea politică, existenţa cadrului juridic, absenţa mişcărilor sociale revendicative şi calitatea forţei de muncă au atras numeroşi investitori: intre 1990-1994 Ungaria a reprezentat destinaţia a 50% din totalul investiţiilor derulate de ţările occidentale in ţările foste membre ale CAER. Statele de provenienţă a capitalului au fost Statele Unite ale Americii, Austria, Germania şi Franţa. In 1994, mulţumită privatizărilor şi intreprinderilor nou create, mai mult de jumătate din PIB era produs de sectorul privat. In această perioadă, cu toate că a pierdut pieţele din Est, Ungaria a reuşit să sporească volumul exporturilor prin identificarea de pieţe de desfacere in ţările membre ale OECD. Inflaţia, inevitabil efect al liberalizării preţurilor şi al celorlalte măsuri de transformare economică, nu a depăşit rata de 37%, iar in 1994 a fost redusă la 19%. In 1990, 1991 şi 1992, balanţa de plăţi, după mulţi ani in care a inregistrat deficite, a fost echilibrată".
Istorie orală
Cum a apărut şi a evoluat comunitatea romănească din Bătania e greu de lămurit, istoria grupurilor etnice din această parte a Europei fiind generatoare de contradicţii istoriografice, conflicte şi mituri politice. "Numele satului «Battonya», ne spune preotul Ilie Ciocan, aminteşte de invazia hoardelor tătăreşti şi etimologic inseamnă «sălaşul lui Bat». Adică Bat, una dintre căpeteniile tribale de atunci, şi-ar fi stabilit gospodăria (sălaşul) aici. Pănă la mijlocul secolului al XIX-lea comunitatea sărbă şi cea romănească - ambele ortodoxe - au avut aceeaşi biserică. Cănd ortodocşii din ţinut au fost scoşi de sub ascultarea Episcopiei de la Karlowitz şi trecuţi in subordinea Mitropoliei Ardealului, s-au despărţit şi cele două biserici.
Pe calea aerului
Doar atunci cănd călătoriile cu avionul nu sunt de ei plătite, transilvănenii se imbarcă in Bucureşti. Spre locuri indepărtate, preţul mai bun practicat pe rutele cu plecare din Budapesta ii incurajează şi pe cei de peste Carpaţi să ostenească pănă in Ungaria. Pentru călătoriile care dureaza mai puţin de o săptamănă, avantajoasă e şi oportunitatea de a-ţi parca, fără grijă, autoturismul la aeroport pănă la intoarcere. Cum o afacere profitabilă face pui, in oraşele vestice au apărut firme care asigură transportul la Aeroportul Budapesta. Pentru taxa fixă de 20 de euro te imbarci din Arad in microbuzul cu program adaptat, fără suprataxă, comenzii tale şi cobori, fără probleme, la intrarea in aeroportul budapestan.
Citește pe Antena3.ro
