Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prin ce se deosebeste un neam de altul? La sfarsitul secolului al XIX-lea, istoricii, psihosociologii si antropologii incep sa fie preocupati de determinarea caracteristicilor mentale ale diverselor comunitati, etnii si natiuni. Prototipul de baza este reprezentantul categoriei celei mai numeroase a neamului din acea vreme. In cazul nostru, taranul roman - descris mai mult prin defecte...
Plugarii si ciobanii mioritici la inceputul secolului al XX-lea. La sfarsitul secolului al XIX-lea, istoricii, psihosociologii si antropologii incep sa fie preocupati de determinarea caracteristicilor mentale ale diverselor etnii si natiuni. Prototipul de baza este reprezentantul categoriei celei mai numeroase a neamului din acea vreme. In cazul nostru, taranul roman - descris mai mult prin defecte... Intemeietorul etnopsihologiei (psihologia popoarelor) a fost W. Wundt, psihologul german care a creat si primul laborator de psihologie. Lucrarea, in zece volume, avand ca tema "sufletul popoarelor", pe care-a scris-o el, a deschis calea multor abordari privind caracteristicile mentale ale diverselor comunitati, etnii si natiuni. S-a utilizat, in principal, metoda comparativa si psihoistorica (studiul productiilor populare, limbii, obiceiurilor, miturilor si religiilor), rezultand domeniul mentalitatilor colective. Astazi se stie ca, din punctul de vedere al distributiei inteligentei si aptitudinilor creative, criteriul etniei nu indica diferente semnificative. Nu poate fi stiintific demonstrat, asadar, ca un popor e mai destept ori mai talentat decat altul. Ceea ce conteaza sunt conditiile de educatie si afirmare, diferite intr-o comunitate etnica in raport cu alta. Fara ucenicia, scolile de specialitate si fara mediul "capitalei luminilor", Brancusi ar fi ramas taran iar Enescu ajungea, probabil, "primas" al vreunui taraf de lautari. Romani despre romani. In literatura romaneasca din domeniu, doua sunt lucrarile inspirate de tendintele etnopsihologiei care retin inca atentia. In chiar anul cand a avut loc rascoala din 1907, Dumitru Draghicescu a publicat la Paris "Psihologia poporului roman", predata spre editare cu un an mai inainte. Mai tarziu, in 1937, Constantin Radulescu-Motru a tiparit "Psihologia poporului roman". Reprezentative pentru "firea" romanilor sunt si anumite episoade din biografiile autorilor mentionati. Draghicescu fusese primul roman cu doctorat in sociologie. Si-l luase la Paris cu "parintele sociologiei", Emile Durkheim. La Bucuresti insa n-a putut ocupa prima catedra de specialitate infiintata la Universitatea din capitala, aceasta fiind incredintata unuia dintre prietenii si colegii de partid ai ministrului Titu Maiorescu. Prieten la randu-i cu Nicolae Titulescu, Dumitru Draghicescu a trecut in politica, facand parte din diverse reprezentante diplomatice ale Romaniei. S-a sinucis in 1945. Radulescu-Motru a avut o indelungata cariera de savant si om politic. Incununat de functii, apoi "epurat" din invatamantul superior si Academie dupa instaurarea puterii comuniste, a trait in singuratate si saracie. Cronica pertinenta a raporturilor intelectual-societate sunt insemnarile sale facute pe parcursul anilor 1943-1957.Citește pe Antena3.ro
 |
©Arhiva Muzeului Satului Moromete. Personajul lui Marin Preda in viziunea cinematografica a lui Stere Gulea si interpretarea lui Victor Rebengiuc au intrat in memoria colectiva |
|
Sub pecetea neispravitului
|
|
"Toate felurile de activitate romaneasca, stiinta, literatura, arta noastra, agricultura, industria si comertul nostru poarta pecetea neispravitului. (...) Astfel, neispravita este istoriografia noastra, incat nici azi nu suntem inca bine lamuriti despre inceputurile si obarsia noastra; neispravita este limba, gramatica si ortografia romaneasca, caci nu aflam inca reguli stabilite, statornice, primite nici de toti autorii si scriitorii, nici de acelasi autor in feluritele lui scrieri (....), neispravita este literatura si arta noastra (...); in sfarsit neispravite sunt comertul si agricultura si industria la noi, caci comertul il fac strainii, taranii nostri nu sunt azi nici mai buni, nici mai rai agricultori decat vechii geti iar industria ne vine gata din patru parti ale lumii; si peste toate acestea, neispravita este cultura noastra, azi abia 18-20 dintr-o suta de romani stiu citi si scrie, iar numarul scoalelor abia este a treia parte din ceea ce ar trebui sa fie". Dumitru Draghicescu, 1907
|
|
Porunca lui Dumnezeu
|
|
O legenda despre "firea romanilor" a fost astfel repovestita de Mihail Sadoveanu in romanul "Baltagul":
"Domnul-Dumnezeu dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam. Pe tigan l-a invatat sa cante cu cetera si neamtului i-a dat surubul. Dintre jidovi a chemat pe Moise si i-a poruncit: Tu sa scrii o lege; si cand va veni vremea, sa pui pe farisei sa rastigneasca pe fiul meu preaiubit, Iisus; si dupa aceea sa indurati mult necaz si prigonire; iar pentru aceasta eu am sa las sa curga spre voi bani ca apele. A chemat pe ungur si i-a ales, din cate avea pe langa sine, jucarii: Iaca, dumitale iti dau botfori si pinteni si rasnita, sa-ti faci sfarcuri la mustati; sa fii fudul si sa-ti placa petrecerile cu sotii. S-a infatisat si turcul: Tu sa fii prost dar sa ai putere asupra altora cu sabia. Sarbului i-a pus in mana sapa. Pe rus l-a invrednicit sa fie cel mai betiv dintre toti si sa se dovedeasca bun cersetor si cantaret la iarmaroace. A poftit pe boieri si domni la ciubuc si cafea: maririlor voastre vi-e dat sa traiti in dezmierdare, rautate si ticalosie; pentru care sa faceti bine sa puneti a mi se zidi biserici si manastiri. La urma au venit si muntenii si-au ingenuncheat la scaunul imparatiei. Domnul-Dumnezeu s-a uitat la ei cu mila: - Dar voi, nacajitilor, de ce ati intarziat? - Am intarziat, Prea Slavite, caci suntem cu oile si cu asinii. Umblam domol; suim poteci oable si coboram prapastii. Asa ostenim zi si noapte; tacem si dau zvon numai talancile. Iar asezarile nevestelor si pruncilor ne sunt in locuri stramte intre stanci de piatra. Asupra noastra fulgera, trazneste si bat puhoaiele. Am dori stapaniri largi, campuri cu holde si ape line. - Apoi ati venit cei din urma, zice Domnul cu parere de rau. Dragi imi sunteti, dar n-am ce va face. Ramaneti cu ce aveti. Nu va mai pot da intr-adaos decat o inima usoara ca sa va bucurati cu al vostru". |
|
Carte de vizita
|
|
N-a scris "de bine" despre romani nici Vasile Alecsandri, poetul care fusese ambasador al Romaniei in Franta. In chiar timpul cand pusese in circuit "Miorita", Alecsandri scria unui prieten francez: "Sunt un taran dunarean, aproape un barbar, un moldovean: asta e. Tara mea e frumoasa, bogata, pitoreasca atat datorita culorii sale primitive cit si lipsei de civilizatie. In tara mea sunt circa zece milioane de bastinasi care mai practica traditiile barbare sau patriarhale". Alt roman la Paris, Demetre Barianu, ii descria magistrului sau, istoricul Michelet, meleagurile natale astfel: "N-ai dori nici sa vezi si nici sa auzi despre acest pamant care ar fi un teritoriu sacru pentru natiunea mea. Pentru tine, el nici nu exista. Nu are nici nume. Este o tara barbara. Vei dispretui aceasta tara. Este ca un butoi ce a varsat barbarism asupra Vestului tau". Nici Cioran, unul dintre autorii cei mai citati in Romania dupa caderea comunismului, nu este mai ingaduitor cu meleagurile natale.
|
|
|
|
Patriotism
"Romanul considera nerespectarea legii ca un titlu de marire si de putere. Pe terenul vietii economice, acordul este si mai vag. Libera concurenta nu este catusi de putin intrata in moravurile poporului nostru. Romanul cere beneficii pe baza dovezii ca este roman. In nici o alta tara nu se respecta asa des expresiile: fiu al tarii, fiu al poporului... Sunt fiu al tarii, deci trebuie sa am o parte la beneficii" "Pe jumatate culcate pe divan toata ziua, ele (femeile din elita - n.n.) nu ies decat pentru ca sa le admire lumea trasurile (...), pentru ele viata este placere si lenevie, universul un budoar, patria un divan; fac si primesc vizite, si in aceste intalniri, micile istorii din oras si micile scandaluri sunt obiectul oricarei convorbiri" |
