Bisericile fortificate şi zacusca parfumată

Câţiva jurnalişti din Luxembourg au fost invitaţi de un ONG românesc să cunoască Transilvania. O parte din ea. A fost un tur de forţă, în trei zile, pe un timp neprietenos. Pe de altă parte, vremea rece şi stropii de ploaie care au udat inima României au compensat cu oamenii pe care luxembourghezii i-au întâlnit şi cu întâmplările pe care aceştia le-au trăit.

După circuitul cultural făcut la foc automat, s-au spus multe. Unele, printre dinţi, dar cu eleganţă, dar ceva ce nimeni nu a contestat şi probabil nu o va face niciodată este un lucru: mâncarea tradiţională salvează turismul românesc. Dacă până acum nu erau gurmanzi, de-acum înainte probabil vor deveni, pentru că nimeni nu a rezistat în faţa ciorbelor ardeleneşti (aromate cu tarhon şi în care s-au aruncat perişoare delicioase), a zacuştei cu sau fără ciuperci, a brânzei de burduf sau în coajă de brad, a caşului, caşcavalului afumat, a gemurilor de rabarbăr, căpşune, coacăze, udate cu pălincă şi vin. Şi-apoi, când stomacul e plin, şi perspectivele sunt mai frumoase. Unii dintre ei au spus că s-ar mai întoarce în locurile vizitate, alţii n-ar mai încerca experienţa. Pentru orăşenii neobişnuiţi cu viaţa la

ţară (cu veritabila noastră viaţă la ţară), călătoria până-n fundu' curţii, la wc-ul din lemn al lui tanti Simioana care şi-a tapetat cabina tronului cu zâmbetul lui Băse, poate că nu a fost cel mai fericit moment. Dar oamenii au văzut cu ochii lor cum ţăranii noştri se gospodăresc singuri şi îşi valorifică aşa cum pot produsele - brânză, carne, gem, ulei.

Aşadar, între 19 şi 21 mai, s-au dat lecţii de cunoaştere a culturii şi turismului românesc. Totul a pornit de la un program - "Itinerarii Culturale ale Consiliului Europei" - şi de la acordul bilateral care s-a semnat între Marele Ducat de Luxembourg şi România, program în cadrul căruia s-a inaugurat la Sibiu, pe 19 mai a.c, primul centru de resurse al Institutului European pentru Itinerarii Culturale, pentru Europa de Sud-Est. A fost ziua în care s-au strâns în capitala culturală a României (Sibiul) multe personalităţi: ministrul Culturii al marelui Ducat de Luxembourg, primarul Sibiului, Preşedintele Institutului European pentru Itinerarii Culturale, reprezentanţi UNESCO, Consiliului Europei, Comisiei Europene etc. Primul itinerar cultural a fost testat, prin urmare, de ziariştii care au avut ocazia să ajungă prin locuri pe unde nici români de-ai noştri poate n-au pus piciorul, prin locuri încărcate de istorie. Au călcat pe Drumul Bisericilor Fortificate din Transilvania. Până la urmă, scopul acestui insititut este acela de a da o şansă aparte - după cum spunea Erna Hennicot-Schoepges, preşedinta Institutului la nivel european - acelor trasee culturale puţin cunoscute, iar biroul de la Sibiu este un punct de legătură între Europa de vest şi cea de sud-est alături de Caucaz.

"Europa valorilor a reinventat prin itinerariile culturale un turism lent, un turism de calitate, ca şi conţinut, un turism verde şi luarea în seamă din nou a turismului social şi etic", a spus şi ministrul Culturii Octavie Modert.


Itinerariul cultural a fost organizat de Asociaţia Mioritics - o organizaţie culturală care de şase ani lucrează în domeniul promovării turismului cultural şi valorificării patrimoniului cultural şi natural.

"De ce bisericile fortificate din Transilvania? Pentru că, aşa cum spune Mihai Dragomir - managerul IEIC Sibiu - este un fenomen unic în Europa, în Transilvania fiind cele mai multe biserici fortificate (7 sunt incluse pe lista UNESCO), pentru că reprezinta un subiect cu infuenţe şi rezonanţă europeană datorită comunităţii săseşti, pentru că există o puternică iniţiativă locală şi regională."

În momentul de faţă, Mioritics lucrează şi la alte proiecte. Au apărut câteva idei legate de Drumul Cultivării Vişei de Vie, Itinerariul Cistercienilor sau cel al Mănăstirilor Ortodoxe.