Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Catedrala Mântuirii Neamului prinde contur vizibil deasupra solului. Patriarhia Română a trimis un comunicat prin care reaminteşte care sunt motivaţiile edificării Catedralei.
Astfel, “Construirea Catedralei Mântuirii Neamului este o necesitate liturgică stringentă, deoarece actuala Catedrală patriarhală din Dealul Mitropoliei se dovedeşte insuficientă pentru concelebrările liturgice la care participă cei aproape 60 de membri ai Sfântului Sinod, clerici şi mulţime de credincioşi cu prilejul unor evenimente cu caracter naţional-bisericesc sau interortodox.”
Un alt motiv reamintit credincioşilor ortodocşi şi nu numai este acela că în Bucureşti “există mai multe biserici parohiale ortodoxe construite în secolul al XIX-lea şi al XX-lea (Sfântul Spiridon Nou, Sfântul Elefterie, Caşin) mai mari decât actuala Catedrala Patriarhală”. Mai mult, chiar şi catedralele unor confesiuni creştine minoritare, (armeană şi catolică) sunt mai mari decât actuala Catedrală patriarhală.
Este adusă în discuţie şi problema spaţiului insuficient pentru credincioşii care participă la slujbele din Catedrala patriarhală de pe Dealul Mitropoliei, mulţi dintre aceştia fiind nevoiţi să suporte, din cauză că nu au loc să intre în catedrală, temperaturi scăzute iarna, iar vara căldurile caniculare.
Finaţare şi simbol
1 În ultimii 20 de ani, mai arată Patriarhia Română, statul a acordat sprijin financiar nu doar pentru Catedrala Mântuirii Neamului, ci şi pentru alte catedrale sau biserici mari din ţară, ortodoxe sau ale altor confesiuni. A”ceastă finanţare pentru biserici noi de la bugetul public (ai cărui contribuabili sunt în proporţie de 86% creştini ortodocşi) este justificată de faptul că în România cultele religioase sunt instituţii de drept privat, dar de utilitate publică ( Legea cultelor nr. 489/2006).”
Se vorbeşte despre o “concurenţă de mărime” între Catedrala Mântuirii Neamului şi clădirea Palatului Parlamentului, dar “Catedrala patriarhală este, ca volumetrie, de zece ori mai mică decât edificiul Parlamentului României. Dimensiunile mari ale Catedralei Mântuirii Neamului sunt adaptate la nevoile liturgice solemne şi au valoare de simbol liturgic-teologic, iar faptul că turla mare a Catedralei va fi mai înaltă decât clădirea Palatului Parlamentului constituie, prin prezenţa Sfintei Cruci pe ea, un semn de binecuvântare şi ocrotire pentru întreaga Capitală a României. În acelaşi timp, însă, turla şi Sfânta Cruce de pe ea simbolizează făclia de Înviere şi biruinţa asupra tristei demolări a trei biserici: Alba-Postăvari, Spirea Veche şi Izvorul Tămăduirii şi a translatării altor două: Schitul Maicilor şi Mihai Vodă, care au fost “răstignite” în perioada regimului comunist pentru a face loc actualei clădiri a Parlamentului României. În acest sens, Paraclisul provizoriu al Catedralei Mântuirii Neamului are ca hram principal Învierea Domnului, iar hramul principal al viitoarei Catedrale patriarhale va fi sărbătoarea Înălţarea Domnului care este şi Ziua Naţională a Eroilor, fiind un simbol al biruinţei asupra păcatului şi asupra morţii.” Iar lucrările de execuţie a infrastructurii Catedralei Mântuirii Neamului reprezintă “un model de transparenţă şi corectitudine şi în gestionarea fondurilor”.
“Catedrala Mântuirii Neamului se construieşte ca edificiu bisericesc de utilitate publică şi va îmbogăţi patrimoniul naţional al poporului român. Ea are şi valoare de simbol care adună în iubirea lui Dumnezeu pe românii credincioşi iubitori de valori eterne.”
Patriarhia Română mulţumeşte tuturor donatorilor şi îi îndeamnă şi pe alţii “să ofere ajutorul lor la această lucrare sfântă, ca fiind
