Chilian şi cutia milei pentru ridziponci

Florin Chilian şi-a terminat turneul naţional în care a fost prins cu graţie de Aurel Mitran în urmă cu o lună. Luni, la Cinema Patria, "autistul" s-a prezentat cu chitara şi cu coasta fisurată în faţa publicului bucureştean, care i-a ciugulit din toate cele zece mânuţe...

Cu doar un sfert de oră înainte de deschiderea "ostilităţilor", a început să plouă cu grindină. O rupere de nori anunţa cu tunete şi fulgere că ceva o să se întâmple. Şi s-a întâmpat: Florin Chilian a demonstrat că se mai poate face ceva frumos şi doar cu o chitară!

CE MUNCĂ!
Pe scenă, acesta a transformat tocul chitarei în cutia milei pentru ridziponci. S-a gândit să strângă un fond de pensii pentru această categorie "oropsită" a societăţii mioritice. Şi cât a durat spectacolul, de milă, de silă, publicul a donat 80 de lei şi o pană (de chitară). E foarte posibil, la cât de mintos este, să-l vedem pe Chilian în faţa Guvernului cum "cerşeşte" pentru ridziponci. Ce altă modalitate mai bună de a face băşcălie de o specie pe cale de înmulţire, superdotată cu mari nevoi cu moţ!

Dar să trecem la subiectul principal, la Florin Chilian. După ce a pus toată sala să se ridice în picioare, rebelul a cântat un imn care ne carecterizează pe foarte mulţi români: "Nu vreau să mă duc la muncă". Chilian detestă munca, "ea nenoroceşte omul, îl bagă în sistem, nu-i mai permite să-şi trăiască visele". Iar acum visul artistului este să ajute industria porno care a dat faliment în momentul în care show-biz-ul românesc s-a po­pulat cu prostituate. "Sălile de spectacole au ajuns în cel mai bun caz săli de strip­tease", spune Chilian. Ei bine, în acest context, Aurel Mitran s-a încumetat să-l ia pe "autist" şi să-l introducă (cu tot cu muzica lui, bineînţeles) în sălile de cinematograf din ţară. Turneul s-a bucurat de succes până când Florin Chilian şi-a rupt o coastă şi a fost nevoit să se oprească pentru a se reface. Luni, 6 iulie, la Cinema Patria, artistul a arătat cât ta­lent zace pe fiecare centimetru al fiinţei sale. A mai vrut să arate că este şi singurul luptător anticorupţie din Românica şi că securiştii nu vor putea dormi liniştiţi atât timp cât el mai respiră (prin muzică). Chiar dacă tocmai s-a procopsit cu încă un dosar penal, rebelul îşi continuă lupta cu serviciile "care este", "în fond, toţi suntem datori cu o puşcărie" - se scuză Chilian.

Printre "Termopane" şi replici acide la adresa securiştilor, "autistul" a reuşit cu piesa "Să nu cazi în Rai" (dedicată lui Ştefan Iordache in memoriam) să tran­smită publicului tone din sensibilitatea sa. E adevărat, se dă o aprigă luptă în adâncul conştiinţei artistului şi există momente în care "eul" sensibil iese la suprafaţă acaparându-ne întru totul. Uneori este conştient de veşnicia versurilor şi muzicii sale. Norocul lui că aceste clipe durează doar câteva secunde. Chilian simte monstruos, dar ştie bine ceea ce Alexandru Vlahuţă scria în poezia "Din prag": "Nu de moarte mă cutremur, ci de veşnicia ei".