Iarna si drepturile ei

Doamnelor, domnilor, stimate animale pradatoare si dragi victime cazute in bataia pustilor ca si in cea a coltilor de animale pradatoare, dragi vanatori indragostiti de natura, cat si de frumos si ingrijorati de echilibrul lantului trofic, Claudia, mama, tata, iubitule, as dori sa va anunt pe aceasta cale ca iarna si-a intrat pe deplin in drepturi. Propozitie pe cat de fada, pe atat de adevarata. Televiziunile au si ele dreptatea lor: se da o iarna, se dau niste drepturi, iarna, ca si vara, are si ea drepturile ei, ei bine, acum a venit momentul ca iarna sa-si intre in drepturi. Pe deplin!

Ingrijorata de perspectiva alarmanta a zapezii, Realitatea TV a decis ca e cazul sa intervina prompt cu stiri de sezon, vox-popuri de anvergura in care trei babe si cinci mosi sa ne destainuie ca e greu, ca e foarte greu. Pentru completarea optima a tabloului, se interpeleaza automobilistii. V-ati dat seama, deja, asta e reteta de iarna a oricarei televiziuni care se respecta. Eu ma intreb de ce se mai chinuiesc oamenii astia sa iasa in frig (pe teren, cum s-ar zice) in fiecare an ca sa ne comunice acelasi lucru: ca e greu, ca se circula greu, ca trei adormiti la volan au aterizat pe moale, in zapada, ca, bineinteles, trenurile intarzie ca la balamucu’ vesel si ca, tot bineinteles, lumea e foarte nemultumita din cauza asta, cand ar putea foarte bine sa ia casetele de anul trecut sau de acum doi ani sau de acum oricat de multi ani. Am senzatia ca totul se desfasoara dupa o reteta ancestrala, careia noi ne supunem ca niste copii ascultatori. Iarna, drumurile sunt inzapezite. Vara e foarte cald, beti cel putin doi litri de apa de zi si imbracati-va in alb, ca sa reflectati lumina.

Temperaturile scazute ii trimit pe mosi la spital. Temperaturile ridicate fac acelasi lucru. Nimeni nu scapa. Doar ca se rodeaza. In fiecare anotimp, tot ce se schimba sunt doar fisele de internare de la Urgenta.

Reporteritele pun calatorilor din Gara de Nord intrebari de bun-simt. Daca sunt nemultumiti ca trenurile intarzie. Ei bine, domnita, nu! Nu suntem nemultumiti! Suntem foarte fericiti! E foarte bine! Asa trebuie sa fie! Totul e foarte bine, noi suntem bine, sanatosi, ceea ce-ti dorim si tie. "Dar nu sunteti nemultumiti chiar deloc?" "Absolut deloc, mi-e si jena ca ti-o spun."

Si acum, va prezentam un dialog pe care l-am retinut, de haios ce era: "Dar dumneavoastra, domnule, vreti sa conduceti masina?". "Da." "Si puteti?" "Da. Trebuie sa pot. E masina de serviciu, sunt nevoit s-o folosesc", face domnul cu un aer neajutorat, dupa modelul: "Domnita, vedeti BMW-ul asta serie 3, coupe dinamic, atletic si agil? Ei, n-am ce face! Pur si simplu trebuie sa-l folosesc! Sunt condamnat. Imi pare rau, dar asta-i viata! Hai, ca trebuie sa-mi implinesc menirea. Ne-auzim la un telefon. Pa!".