x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Poetul care a cântat luptând şi a luptat cântând"

0
Autor: Monica Andronescu 06 Oct 2010 - 00:00
Arhiva Muzeului Literaturii Române/

Despre Octavian Goga şi versurile sale, despre viaţa sa hulită şi adulată deopotrivă, am stat de vorbă cu unul dintre cei mai importanţi cercetători ai operei poetului, criticul literar Ion Dodu Bălan, prefaţatorul ediţiei publicate acum în colecţia BPT. Am căutat împreună răspunsul la câteva întrebări: cât de vii i-au rămas astăzi versurile şi cui i-e dor de poezia lui Goga...

● Jurnalul Naţional: Cum l-aţi descoperit pe Goga şi cum v-aţi îndrăgostit de poezia sa?

Ion Dodu Bălan: Întâi de toate vreau să-mi exprim recunoştinţa pentru Jurnalul Naţional, care face aceste acte de cultură într-o vreme când cultura a devenit o Cenuşăreasă sau o marfă. Goga mi-a fost toată viaţa un poet de suflet şi ştiam versuri din el înainte de a le vedea tipărite. Seara, feciorii din sat de la noi cântau poezii de-ale sale, ascultam versuri puse pe muzică la liceul din Orăştie unde am fost în primii ani. Mai târziu am simţit că nenumărate poezii de-ale lui Goga parcă erau scrise de mine, şi nu numai de mine, de tot tineretul din Ardeal... Intrase în sufletul meu întâi poezia sa. Pe urmă m-am întâlnit şi cu volumele sale... Dar n-am mai apucat să aud nici un vers când am venit la Liceul "Sf. Sava". Între timp se produsese reforma învăţământului şi începuseră să-i ardă cărţile. Parcă văd şi acum cum în groapa de gunoi ardeau cărţi din biblioteca liceului, un liceu extraordinar, cu mari profesori... cu cărţi de referinţă. Mi se părea că văd oameni arzând în groapă... Pocneau mari poeţi, mari prozatori. Apăruse o listă de cărţi care trebuiau interzise, scoase din biblioteci. Atunci, în '46, el începuse să fie contestat, urât... Şi dacă te prindeau cu o carte de-a sa făceai câţiva ani de închisoare...


●Dar apoi, Goga a fost şi-n manuale...

Da, faţă de Goga au existat două poziţii. Una iconodulă, de admiraţie fără margini, fără nuanţele necesare şi care a fost cea mai puternică, dar şi una iconoclastă, care venea mai cu seamă din partea unor scriitoraşi de pe la reviste de stânga, muncitoreşti... Din nefericire a mers multă vreme. Din '44 până târziu, aproape în '64, a fost interzis. Pe urmă a intrat şi-n manuale. La un moment dat, a apărut dorinţa reală de rupere de Uniunea Sovietică în rândul mai marilor comunişti şi atunci au fost reabilitaţi o serie de scriitori, printre care şi el. De-aia spunea Lovinescu că-i pare rău de Goga că face politică, pentru că oameni politici găseşti câtă frunză şi iarbă, poeţi mai puţin. Şi avea dreptate...


●Ce v-a făcut pe dumneavoastră să vă apropiaţi de Goga, să vă opriţi la literatura sa?

Tot universul poeziei sale din volumul "1905", cum v-am spus, l-am trăit înainte de a-i citi opera. Am văzut totul cu ochii mei: bunica, părinţii mei, mama a murit cu ochelarii citind ceaslovul, tipologiile din lumea satului le aveam şi la mine în sat, crâşma din dealu' mare pe toate le auzeam cântate şi la mine-n sat... Toamna, "văl de brumă argintie mi-a împodobit grădina"... vedeam şi eu bruma asta la noi în grădină. Bunicul meu a fost în armata austro-ungară... Se asemăna cu cei cărora le scria "dăscăliţa" scrisori. Şi un anume fel de a judeca lumea, o anumită omenie, o anumită reacţie faţă de natură, timp, faţă de marile atribute ale fiinţei umane le-am trăit pe toate acolo. Cu atât mai mult m-am bucurat când le-am găsit exprimate cu o expresie genială în poezia lui Goga. Pe urmă, trebuie să mărturisesc cinstit că nu ştiam nimic despre viaţa sa politică.

Ştiam că a fost un luptător pentru Unire, în care şi eu, şi toţi elevii din Ardeal eram trup şi suflet implicaţi, dar nu citisem încă nici un articol de-al său. Apoi am început să urmăresc revista "Ţara noastră". În politică însă a dat greş de multe ori. Generalul Prezan a vrut să scoată o revistă în timpul războiului, numită "România" şi să-l pună pe Goga redactor-şef. Dar el a zis că vrea să meargă pe front şi să lupte cu arma-n mână ca fratele său, Eugen Goga, care a fost un mare publicist şi care şi-a pierdut un braţ pe front. Goga aşa a vrut, să lupte şi el cu arma în mână... Iar contribuţia mea la cartea care apare acum în Colecţia BPT a fost să aduc o idee nouă. Despre Goga a spus profesorul său de latină "poetul pătimirii noastre" şi de atunci toată lumea l-a numit aşa. Acum, eu aduc ideea că e poetul pătimirii, dar şi al izbăvirii noastre.


● Ce anume v-a tulburat cel mai mult din biografia lui Goga?

Povestea căsătoriei sale. El era copil de oameni săraci, tatăl, preot de ţară, mama, învăţătoare, cu mulţi copii. Şi se ştie c-au dus-o greu. La un moment dat, el s-a căsătorit cu Hortansa Cosma, fata celui mai bogat om din Ardeal. O frumuseţe, o artistă, un înger de femeie. Naş a fost Vlahuţă, care a spus la nunta sa că e "poetul care a cântat luptând şi a luptat cântând". Din închisoarea de la Seghedin, unde l-a vizitat Caragiale, şi din perioada asta am găsit multe scrisori scrise lui Dundel. Şi m-am întrebat multă vreme cine e Dundel... Scrisorile le-am văzut mai târziu la dna Veturia Goga... Între timp, începuse o relaţie amoroasă cu viitoarea sa soţie şi a părăsit-o pe Hortansa, asta după ce familia Cosma îi ajutase enorm, pe el şi toată familia sa. S-a spus mai târziu că a lăsat-o că nu era în stare să-i aducă copii.

Asta pe mine m-a tulburat cumplit, această trădare a sa. A intrat apoi în relaţii cu Veturia, care era căsătorită pe-atunci cu un funcţionar la Mitropolia din Sibiu, pe care-l chema Triteanu. Şi, la un moment dat, au ajuns la concluzia că nu mai vor iubire pe ascuns. Veturia era o inteligenţă diabolică, de necrezut, un mare talent... un caracter ciudat, s-a implicat şi-n politica lui Antonescu. Şi atunci ea i-a spus aşa: "Divorţez, pe soţul meu îl faci episcop, şi el va fi mulţumit. Ne căsătorim şi viaţa merge înainte". Astea sunt legende, le ştiu de la apropiaţii lui Goga. Zis şi făcut. Iar relaţia cu ea a avut şi părţi pozitive, i-a deschis multe uşi. Pe ea am cunoscut-o foarte bine. Mi-aduc aminte că era aici în Bucureşti şi m-am dus la un moment dat să o văd. Stătea într-un colţ de cameră, mică, îmbrăcată ca o călugăriţă în negru... Nu ştiam cum să-i vorbesc, eram foarte tânăr... Şi pe urmă am simţit cum, ca o vietate mitologică, boţul ăla de călugăriţă învie şi devine o fiinţă care mă copleşeşte...


● Cum vorbea de Goga?

Cu mare admiraţie. Cu iubire, cu intimitate. Dar nici ea n-a avut copii, au înfiat o fetiţă, care a făcut şi închisoare mai târziu, pentru că a fost fata lui Goga... Iată absurdităţile vieţii. Dar din toată viaţa lui asta m-a tulburat cel mai mult. Divorţul de prima lui soţie, pentru că divorţa de fapt de o lume a Ardealului, de o etapă, de o mitologie a Ardealului...
Şi mai e ceva care m-a tulburat şi m-a făcut să nu scriu anumite lucruri şi să trec pe lângă ele. Ataşamentul lui la un moment dat faţă de Carol al II-lea. Pe urmă a regretat teribil că s-a lăsat păcălit. Un vers de-al lui şi spune: "Nu câte-au fost îmi vin în minte, ci câte-ar fi putut să fie..." Ar fi putut să fie lucruri mult mai frumoase în viaţa sa, au şi fost unele, dar a murit de un atac cerebral la 58 de ani. Fusese la Cluj, luase masa cu primarul oraşului, apoi a venit la Ciucea, unde a avut atacul. Valetul lui, care pe urmă a ajuns chelner la casa Universitarilor, mi-a povestit cum Goga a cerut înainte o bucată de brânză cu ceapă. Apoi s-a produs acest atac cerebral, în timp ce răsfoia o carte şi-şi tot pipăia inelul, apropo de relaţia cu Veturia, care era atunci la Bucureşti...


● Ce ar trebui să se ştie despre Goga şi nu se ştie sau e trecut în uitare?

Adevărul. Care, oricâte umbre s-ar plimba peste personalitatea sa, de naţionalism exagerat, xenofobie, totuşi a avut un rol esenţial în istoria şi cultura românilor. Rol pe care i-l recunosc toţi marii critici. A fost un om care efectiv şi-a jertfit viaţa, a făcut închisoare pentru articolele scrise şi pentru atitudinile sale, a fost condamnat la moarte la un moment dat, a fost unul dintre puţinii oameni politici de mare valoare care n-au cedat nimic în faţa ideii naţionale, care acum pare puţin desuetă...


● Apropo de asta, cât de viu mai e astăzi tot ce-a scris Goga?

Este viu faptul că oameni care nu i-au citit opera îi cântă versurile: "De ce m-aţi dus de lângă voi, de ce m-aţi dus de-acasă...". Cum iau un pahar cu vin, la o petrecere, încep să cânte... "Sus la crâşmă-n dealu' mare...".


● Spuneţi-mi câteva versuri care credeţi că-l reprezintă cel mai bine pe Goga.

Versurile îl reprezintă în diverse faze, că nici o viaţă nu e liniară... Dar iată câteva care mă tulbură pe mine teribil, dintr-una din ultimele sale poezii: "Îmi cântă moartea la fereastră,/ Ca o vecernie-n surdină, /Îmi cântă-ncet povestea noastră, /Un joc de umbre şi lumină..."

Citeşte mai multe despre:   biblioteca pentru toţi

 



Mai multe titluri din categorie

Actorul Andrei Chifu a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut

Actorul Andrei Chifu a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut
Galerie Foto Tânărul actor Andrei Chifu de la Teatrul Național din Timișoara a obținut Premiul UNITER la secțiunea Debut pentru rolul principal Eu din spectacolul Casa de pe graniţă de Sławomir...

Trupa NoStress a lansat „Electrika”, primul single din carieră

Trupa NoStress a lansat „Electrika”, primul single din  carieră
NoStress, o trupă cu o experiență de peste 7 ani în zona muzicii de cover, își propune să cucerească publicul cu prima lor piesa proprie. ‘Electrika’ este numele primului lor single și este o piesă pop...

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII

Kunsthalle Bega prezintă: SENSUL SCULPTURII
Galerie Foto O pisică uriașă, care își bea tacticoasă cafeaua la 5 metri deasupra solului. O siluetă umană prizonieră într-un grilaj din fier, contopire a spațiului încăperii cu spațiul exterior. La înălțime...

Teatru în TVR: Noua generație pe scena din grădina Televiziunii Române

Teatru în TVR: Noua generație pe scena din grădina Televiziunii Române
Galerie Foto Luni, 21 septembrie, la ora 20.30, stagiunea Teatru în TVR aduce o premieră mult aşteptată. Pe scena din grădina TVR vin absolvenții Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematrografică I.L....

Școala de vară la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița (Iași) s-a încheiat. Povestea conacului continuă

Școala de vară la Conacul Cantacuzino-Pașcanu, Ceplenița (Iași) s-a încheiat. Povestea conacului continuă
Galerie Foto Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Culturii au organizat între 24 august şi 5 septembrie 2020, la Cepleniţa, judeţul Iaşi, o primă Şcoală de vară dedicată cercetării patrimoniului arheologic...

Ce șanse are România să ia un Oscar? American Independent Film Festival continuă cu un weekend intens cu filme pentru toate gusturile

Ce șanse are România să ia un Oscar?  American Independent Film Festival continuă cu un weekend intens cu filme pentru toate gusturile
Galerie Foto Miercuri seara în cadrul American Independent Film Festival a avut loc discuția cu Ryan Werner, expert în promovarea filmelor în campaniile pentru premiile Golden Globes și Oscar. Ryan Werner a lucrat, printre...

Astăzi aflăm premiile GALEI UNITER 2020!

Astăzi aflăm premiile GALEI UNITER 2020!
Galerie Foto Gala Premiilor UNITER va avea loc în 21 septembrie 2020 la Teatrul de Vară din Parcul Nicolae Romanescu, din Craiova.     O Gală a Premiilor UNITER în Craiova înseamnă o triplă sărbătoare: 30...

Invitați speciali la Noaptea Albă a Filmului Românesc

Invitați speciali la Noaptea Albă a Filmului Românesc
În seara asta, 35 de filme românești îi așteaptă pe cinefili în 12 locații din București și Cluj-Napoca, la Noaptea Albă a Filmului Românesc, care se întâmplă pentru al 11-lea an. Regizorii Dan Chișu,...

Galerie FOTO iMapp Bucharest 2020. Proiecții video pe fațadele unor clădiri din inima orașului

Galerie FOTO iMapp Bucharest 2020. Proiecții video pe fațadele unor clădiri din inima orașului
Galerie Foto Pentru a marca celebrarea celor 561 de ani de la prima atestare documentară a Bucureștiului, Primăria Capitalei, prin creart, propune publicului proiectul special „Bucharest – One Heart. One Story.”, care va...

Peste 300 de chitariști la un festival în Sibiu

Peste 300 de chitariști la un festival în Sibiu
Peste 300 de chitariști din toată țara participă sâmbătă în Piața Habermann din Sibiu la un festival în care se cântă 20 de piese folk și rock care au făcut istorie. Organizatorii Sibiu Guitar Meeting...

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”. O nouă expoziție la MNAR

„Constantin Daniel Rosenthal. Un artist în vremea revoluției”.  O nouă expoziție la MNAR
Galerie Foto Muzeul Național de Artă al României anunță o nouă expoziție temporară, dedicată artistului Constantin Daniel Rosenthal, la împlinirea a 200 de ani de la nașterea celui care ne-a dăruit lucrările emblematice...

Invitație la lectură 

Invitație la lectură 
Galerie Foto     Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland. Editura Trei Valul uman. Cum şi-au modelat oamenii lumea, de Paul Morland Recent apărut la Editura Trei, volumul Valul uman. Cum...

Ce urmează în FEST-FDR

Ce urmează în FEST-FDR
Galerie Foto FEST-FDR – S.O.S 2020 își continuă drumul. Dacă primele două spectacole ale festivalului, Jurnal de România al Teatrului Național din București și Totul e bine când se termină, al Companiei Reactor de...

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA

Romanian Design Week participă la London Design Festival cu șapte proiecte care abordează SCHIMBAREA
Galerie Foto Romanian Design Week prezintă online la London Design Festival, sub tema Schimbare/Change, o serie de proiecte de design conceptual semnate de tineri designeri emergenți, ale căror practici se concentrează pe...

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend

Muzeul Municipiului București se vizitează gratuit în acest weekend
Galerie Foto Muzeul Municipiului București oferă, cu ocazia Zilelor Bucureștiului, intrare liberă la toate expozițiile deschise în muzeele din componența sa. Accesul va fi gratuit sâmbătă - 19 septembrie și duminică...
Serviciul de email marketing furnizat de