Sărbătoare la Academia Română

Academia Română se sărbătoreşte astăzi în Aula Academiei, unde va avea loc adunarea generală a membrilor instituţiei.

În aprilie 1866, prin decretul dat de Locotenenţa domnească, s-a întemeiat Societatea Literară Română, devenită în 1867 Societatea Academică Română, iar în 1879, printr-un decret semnat de Carol I, aceasta "se declară institut naţional cu denumirea Academia Română".

Istoric
De-a lungul istoriei sale, Academia Română a primit mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, înscrise în istoria  naţională şi internaţională.  Au urmat ani de restrişte o dată cu anul 1948, când, prin decret prezidenţial, Academia Română devenea Academia Republicii Populare Române, iar în luna august a anului 1965 primea numele de Academia Republicii Socialiste România. La 5 ianuarie 1990, Academia Română îşi reia numele şi o dată cu aceasta a fost reluată şi amplificată tradiţia celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării. Ziua Academiei Române, amintind de începuturi, prilejuieşte o binevenită aducere-aminte a contribuţiilor pe care marile noastre personalităţi, adevărate modele, le-au adus la dezvoltarea ştiinţei şi culturii şi o evaluare a principalelor programe de cercetare, împreună dimensionând rolul acestei instituţii în viaţa României. Printre personalităţile care au avut onoarea să ocupe poziţia de preşedinte al Academiei Române s-au numărat Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Kretzulescu, Ion Ghica, Dimitrie A. Sturdza, Mihail Kogălniceanu, George Barit, Iacob C. Negruzzi, Petru Poni, Anghel Saligny, Emil Racoviţă, Dimitrie Gusti, Athanase Joja, Eugen Simion, pentru ca în prezent la conducerea instituţiei să se afle academicianul Ionel Haiduc. Academia Română este cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România. Conform statutului, rolul principal al Academiei constă în cultivarea limbii şi literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române, studierea istoriei naţionale române şi cercetarea în cele mai importante domenii ştiinţifice. Astfel, cele mai reprezentative lucrări ale Academiei sunt Dicţionarul explicativ al limbii române, Dicţionarul general al literaturii române, Micul dicţionar academic şi Tratatul de istoria românilor. (C. S.)