Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai importante institutii de cultura – Biblioteca Nationala a Romaniei, are in sfarsit sediu. Incepe mutarea in casa noua, despre care vorbeste, in interviul ce urmeaza directorul general.
● Doamna directoare, va ramane ziua de 23 aprilie 2012 in istoria culturii romane ca o zi in care incepe rescrierea istoriei Bibliotecii Nationale a Romaniei, dat fiind ca la aceasta data pasiti pragul noii case, a noii cladiri, din Bulevardul Unirii?
23 aprilie 2012 va fi o zi deosebita pentru istoria Bibliotecii Nationale a Romaniei, o zi care va marca inceputul unei noi etape in dezvoltarea acestei institutii patrimoniale fundamentale. Pe de o parte, functiile si atributiile sale specifice vor putea fi indeplinite la parametri optimi prin mutarea in noul sediu, iar pe de alta parte, vor putea fi asigurate servicii noi care vor face din Biblioteca Nationala o institutie moderna, adaptata cerintelor complexe ale societatii, un punct de reper in viata culturala a Romaniei.
● Va fi un eveniment inaugural. Cum v-ati pregatit pentru intampinarea publicului in aceasta prima zi in noul sediu asteptat de ani si ani? Ati ales anume ziua sarbatoririi cartii?
Pregatirile pentru inaugurarea noii cladiri sunt in plina desfasurare. Ne-am propus sa oferim publicului in perioada 23-27 aprilie un program complex intitulat "O perspectiva asupra culturii – Biblioteca Nationala a Romaniei', prin care vom prezenta activitatile si misiunea unei biblioteci nationale, zonele de interferenta intre biblioteca nationala si celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, de invatamant, de cercetare), intre Biblioteca Nationala si alte institutii info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale. Deschiderea oficiala a noului sediu se va bucura de prezenta unor personalitati marcante ale lumii culturale, profesionale si politice.
Se poate spune ca am ales anume aceasta zi, deoarece 23 aprilie are o semnificatie speciala, este data la care sarbatorim Ziua Internationala a Cartii si a Dreptului de Autor dar si Ziua Nationala a Bibliotecarului, lectura si cartea neputand fi gandite in afara bibliotecilor si a bibliotecarilor.
● De ce se va putea bucura publicul in noul sediu? Cum il veti atrage astazi, cand era digitala castiga tot mai mult teren in fata cartii tiparite?
Biblioteca Nationala a Romaniei, prin structura si marimea colectiilor detinute, prin specificul produselor si serviciilor oferite, este o biblioteca enciclopedica, dar care in egala masura, administreaza si colectii speciale si specializate si raspunde celor mai diversificate nevoi de informare - de la simpla lectura de loisir pana la cercetarea stiintifica fundamentala si aplicata. In consecinta, tipologia utilizatorilor Bibliotecii Nationale este extrem de diversificata.
Noul sediul al Bibliotecii Nationale a Romaniei a fost proiectat sa satisfaca functiile de biblioteca nationala, dar si functii culturale si de petrecere a timpului liber. Una dintre noutatile oferite publicului in noul sediu este Sala pentru copii si tineret, o categorie de utilizatori care nu beneficia de o sala de lectura dedicata in sediul vechi. Tot ca pe o noutate a; dori sa mentionez sala Dialoguri culturale. Conceputa ca spatiu dinamic, aceasta sala generoasa (de aproape 400 de mp) va da posibilitatea altor tari sa organizeze expozitii si evenimente in masura sa ofere publicului romanesc o panorama la zi a culturii respective.
In afara spatiului "traditional' de biblioteca, institutia va avea, asemeni multor altor biblioteci nationale, sali de conferinte si de expozitii, librarii, anticariate, spatii multimedia, de divertisment, bufet si cafenele pentru utilizatori etc.
Citește pe Antena3.ro
● Care este menirea unei Biblioteci Nationale la ora actuala? Care e specificul acesteia?
Bibliotecile nationale sunt institutii fundamentale care asigura pastrarea memoriei documentare a unei natiuni. Biblioteca Nationala este insarcinata, prin lege, cu misiuni specifice in cadrul sistemului national de biblioteci si de informare. Misiunea unei biblioteci nationale este asimilata in principal cu functia sa patrimoniala prin care se realizeaza evidenta activitatilor editoriale nationale (inregistrarea editurilor, ISBN, ISSN, ISMN; CIP, constituirea productiei nationale de imprimate prin depozit legal, prelucrarea si conservarea acestora; elaborarea Bibliografiei Nationale a Romaniei, instrument de referinta care reflecta productia culturala si stiintifica scrisa; promovarea patrimoniului cultural national, promovarea politicii culturale nationale. In plus, bibliotecile nationale functioneaza deseori ca centre nationale pentru diferite programe si proiecte internationale.
Importanta si functiile unei biblioteci nationale sunt recunoscute si asumate de catre toate statele lumii deoarece Biblioteca Nationala reprezinta institutia unica la nivel national cu rol de memorie documentara a natiunii si unul dintre reperele culturale esentiale.
● Cum va fi de acum inainte relatia biblioteca-cititor?
Biblioteca Nationala a Romaniei este un nod de informatie la nivel national, o rascruce in care sursele de informare, fie ca sunt in interiorul bibliotecii, fie ca ele se afla in alte biblioteci si sunt accesate prin intermediul bazelor noastre de date la nivel national: CASIDRO - baza de date a bibliotecilor din Romania, baza de date a editurilor etc. -, sunt dirijate catre beneficiari. In acest context relatia biblioteca-cititor este definita, pe de o parte, de insasi tipologia cititorilor nostri. Putem vorbi de cititorii colectiilor speciale: cercetatori, studenti, diversi specialisti, de publicul larg, care va beneficia de paleta variata si atractiva de activitati culturale si educationale, de o noua categorie de cititori pe care o vom "creste' odata cu infiintarea Salii de lectura pentru copii si tineret de care va vorbeam, de toti cei din afara tarii - romani si straini - care sunt interesati de cultura si civilizatia romaneasca. Pe de alta parte, aceasta relatie este definita de ceea ce noi oferim, serviciile si produsele pe care le punem la dispozitia cititorilor sau pe care dorim sa le dezvoltam in directia facilitarii accesului la informatie: biblioteca nationala digitala, catalogul colectiv national, platforma online pentru a facilita accesul la continutul electronic pe ebook si imprumutul de ebook-uri, dezvoltarea de baze de date de resurse open acces si altele.
● Cum este structurata Biblioteca Nationala a Romaniei?
Este adevarat ca pana de curand Biblioteca Nationala era aproape exclusiv perceputa drept "biblioteca depozitara a statului', cu sarcina expresa de a conserva si prezerva tezaurul documentar national, dar biblioteca nationala si-a redefinit in ultimii ani rolul si misiunea, in contextul extinderii tehnologiei informarii si cunoasterii, inlesnind accesul la patrimoniul cultural si stiintific pentru o categorie tot mai variata de utilizatori ca raspuns la cerintele si tendintele actuale. Schimbarile intervenite s-au conturat la nivel institutional, organizational, iar mai nou si arhitectural prin mutarea in noul sediu.
Prin urmare structura noastra urmareste atat indeplinirea functiei patrimoniale, care ocupa aproximativ 75-80% din totalul activitatilor noastre de biblioteca, cat si indeplinirea functiilor de biblioteca publica. Astfel, biblioteca nationala de azi asigura accesul neingradit la colectiile sale si furnizeaza servicii specializate de calitate, raspunzand de asemenea nevoilor informationale din toate domeniile de cercetare si studiu, prin intermediul propriilor colectii, prin informatiile pe care le obtine prin imprumut interbibliotecar sau prin bazele de date la care asigura accesul.
● Aveti suficiente cadre pentru a acoperi intreaga activitate?
Pentru a-si indeplini misiunea si functiile specifice, bibliotecile nationale dispun, pe langa spatii si dotari adecvate, de un numar suficient de salariati pregatiti corespunzator care sa realizeze produse si servicii cu valoare adaugata. Biblioteca Nationala a Romaniei detine la nivel european a X-a colectie ca marime, indeplinind in acelasi timp toate functiile si atributiile unei biblioteci nationale in conformitate cu standardele si normele internationale.
Raportat la o colectie ce insumeaza aproximativ 12.500.000 de unitati bibliografice, Biblioteca Nationala a Romaniei dispune de circa 250 de salariati care gestioneaza patrimoniul scris si, totodata, deservesc o categorie vasta si extrem de variata de utilizatori. In plus, existenta unor spatii generoase de accesare si depozitare a publicatiilor implica necesitatea unui numar mai mare de resurse umane care va avea activitati conexe legate de pregatirea colectiilor pentru noile spatii de depozitare, amenajarea spatiilor de lectura, organizarea colectiilor de documente, reintegrarea in fluxul documentar a documentelor selectate din fondurile destructurate.
Amintim si faptul ca din datele statistice disponibile la momentul actual, referitoare la personalul altor biblioteci nationale din Europa raportat la numarul de locuitori, se poate constata o discrepanta notabila din acest punct de vedere intre situatia Romaniei si cea a altor tari membre ale Uniunii Europene.
Dupa cum stiti, in Legea Bibliotecilor, este prevazut un numar de 900 de angajati pentru Biblioteca Nationala. Biblioteca Nationala a Romaniei a facut de-a lungul timpului numeroase demersuri la toate institutiile abilitate ale statutului – Ministerul Culturii si Patrimoniului National, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, precum si la comisiile de specialitate din cadrul Parlamentului Romaniei, prin care a semnalat situatia dramatica a resurselor umane si necesitatea asigurarii cu personal pentru a-si putea indeplini functiile si atributiile. Speram ca in actualul context sa primim tot sprijinul necesar pentru a indeplini expectantele publicului nostru.
● Mai sunt interesati tinerii de astazi sa imbratiseze mesesria de bibliotecar, sa vina in domeniul biblioteconomiei?
Perceptia larg raspndita asupra meseriei de bibliotecar a ramas cea traditionala. Sa nu uitam insa ca in aceasta profesie au fost asimilate tehnologiile informatiei si comunicarii ducand la modificarea continutului activitatilor specifice si la asimilarea de noi competente si abilitati. Bibliotecarul modern lucreaza cu baze de date, cu documente electronice, este prezent in spatiul web etc. De asemenea, trebuie sa avem in vedere faptul ca profesiile din domeniul bibliotecomomiei si stiinta informarii lucreaza cu informatia idiferent de suport si nu doar cu documentul. Conform euroreferentialului domeniului, sunt inventariate peste 50 de profesii in domeniul biblioteconomiei si stiintei informarii. Prin urmare, vor fi interesati tinerii de formarea in aceste profeseii in masura in care oferta educationala tine pasul cu transformarile si modernizarile acestora.
● Ce cuprind spatiile in noul sediu? Ce se va pastra din vechiul sediu?
Elaborata in colaborare cu specialisti din Biblioteca Nationala a Romaniei, tema de (re)proiectare are ambitia de a contribui la succesul acestei institutii in demersurile de promovare a imaginii Romaniei in lume.
Pentru institutia culturala a Bibliotecii Nationale, pentru asigurarea functiunilor sale multiple s-au realizat spatii caracteristice structurate pe urmatoarele functiuni: spatii destinate functiunii de Biblioteca Nationala, spatii cu functiuni preponderent culturale, spatii administrative de deservire, spatii tehnice, circulatii anexe utilitare. V-am vorbit mai devreme de spatiile pentru public. Ele sunt in curs de amenajare si acest proces se va prelungi pe tot parcursul anului. Este si cazul aranjarii colectiilor noastre. De aceea am spus ca de la 23 aprilie Biblioteca incepe sa fie la dispozitia publicului, pentru ca facilitatile si colectiile se vor deschide pe rand pe tot parcursul anului.
Sediul vechi apartine Camerei de Comert a Municipiului Bucuresti. Biblioteca Nationala a Romaniei a stat cu chirie in acest sediu.
● Despre fondul de carte, despre alte fonduri din Biblioteca ce ne puteti spune?
Biblioteca Centrala de Stat pornea la drum in 1956, cand se deschide pentru public, cu 42.000 unitati bibliografice. Fondurile au crescut cu repeziciune, principalele cai de completare fiind intrarile prin Depozitul legal, transferurile masive din partea Fondului de Stat al Cartii, achizitiile curente, donatiile, schimburile internationale si chiar biblioteci intregi ale unor institutii desfiintate; cea mai masiva intrare de publicatii, peste un milion, se inregistreaza in 1970, la incorporarea Fondului de Stat; fondurile globale ating la inceputul anilor ’70 circa 7.000.000 unitati biblioteconomic (u.b.)
Dimensiunea si profilul colectiilor se datoreaza in cea mai mare parte functiilor nationale pe care biblioteca trebuie sa le indeplineasca. Putem vorbi astazi de existenta a circa 12 milioane u.b., mare parte necesitand prelucrare bibliografica si inregistrarea in cataloage.
Ca tipologie documentara, regasim in colectiile bibliotecii carti (carte curenta, carte veche, carte rara si bibliofila, incunabule), periodice (periodice curente, periodice vechi, periodice rare si bibliofile), manuscrise (documente originale, scrise de mana sau tiparite, legate in volume sau organizate in dosare), microformate (microfilme, microfise), documente cartografice (harti, atlase, planuri, globuri pamantesti), documente de muzica tiparita, documente grafice (gravuri, reproduceri de arta, stampe, studii de pictura, desene tehnice), disertatii si lucrari de doctorat, standarde, ghiduri, metodologii si alte documente tehnice, documente numismatice si filatelice, afise si foi volante, litografii, fotografii, documente audiovizuale si documente electronice.
Constituirea patrimoniului documentar romanesc reprezinta activitatea de baza a Bibliotecii Nationale si se realizeaza prin activitatea interdependenta a mai multor servicii din biblioteca.
