Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
1. Moldova medievală văzută dinspre Transilvania
Autor: Ioan-Aurel Pop
Editura: Junimea, 2024
„Ce vrea să însemne Moldova medievală văzută dinspre Transilvania? Spun unii că Moldova a fost un pământ virgin, lipsit de locuitori până târziu sau că a fost spațiu gol de români, că ar fi fost pământ slav ori tătar, că s-ar fi născut prin «colonizare» cu români și alte neamuri din Transilvania, ceea ce este nu numai neadevărat, ci și tendențios. «Tendința» unora este aceea de a susține și astăzi că românii - cel mai numeros popor din sud-estul Europei - ar fi apărut din neant. Marele istoric francez Ferdinand Lot, inițial sceptic în privința continuității daco-romane la nord de Dunăre, exprimă cel mai bine acest paradox, după lectura și critica unei cărți fundamentale dedicate temei de Gheorghe I. Brătianu: «Totuși, unde ar trebui să-i plasăm pe daco-români? Ungurii, sârbii, bulgarii și grecii sunt de acord că ei nu au ce căuta, cu niciun preț, nici în Transilvania, nici în Serbia, nici în Bulgaria, nici în Macedonia sau în Pind. Ei nu au căzut totuși din cer și nu au venit nici din fundul iadului. Această unanimitate împotriva românilor incită, prin urmare, la adoptarea tezei cu privire la dăinuirea daco-românilor la nordul Dunării». Daco-romanii și românii au locuit mereu și la nordul Dunării, deși s-au mișcat, ca toate popoarele, în spațiul destinat lor de soartă. Românitatea din Moldova este o realitate veche, născută treptat, după retragerea aureliană și roirea daco-romanilor și românilor timpurii spre est, așa cum s-a întâmplat și în celelalte regiuni românești în care stăpânirea romană nu s-a exercitat în mod direct. Etnogeneza românilor, tocmai pentru că românii au fost și sunt cel mai numeros popor din sud-estul Europei, s-a produs pe un spațiu larg, care se întinde pe linia sud-nord Munții Balcani până la Carpații nordici și pe linia est-vest de la «Nistru pân’ la Tisa» (Mihai Eminescu). Firește, în acest imens spațiu nu a fost o continuitate etnică de locuire românească, ci au fost «pânze de populație» (Petre P. Panaitescu) daco-romană și apoi românească, alternând cu alte neamuri. De asemenea, în aceste regiuni - ca peste tot pe pământ - au fost mișcări de populație (în cazul de față, românească, mixtă sau neromânească). Venirea unor conducători români din Maramureș și din Transilvania propriu-zisă la răsărit de Carpați a însemnat doar un impuls politic și nu un aport serios demografic. Moldova avea propria populație românească, datând încă din perioada etnogenezei și avea și nuclee de organizare politică formate înainte de secolul XIV” (Ioan-Aurel Pop).
2. Moldova, Sfânta Coroană și Regii Jajielloni
Autor: Liviu Pilat
Editura: Cetatea de Scaun, 2024
Pornind de la analiza vasalității ca relație de putere între principii Moldovei și regii Poloniei și Ungariei, cartea relevă o nouă abordare a medievisticii românești, diferită de cele anterioare, prin integrarea într-un amplu context est-central european și raportarea atentă la realitățile politice și gândirea politică medievală.
3. Războiul și captivitatea
Autor: Radu Tudorancea
Editura: Cetatea de Scaun, 2024
„Dată fiind tema, în text am considerat important să inserez documente foto sau reprezentări grafice relevante cu privire la captivitatea prizonierilor de război români, de la fotografii aflate în fonduri arhivistice, la cărți poștale - fie ele și cu mesaje prelucrate de propagandă (în fond, acestea erau singurele fotografii care să poată trece de filtrul cenzurii, servind mai ales unui vădit scop de natură propagandistică) toate ilustrând detalii mai mult sau mai puțin acurate din viața din lagăre. Nu în ultimul rând, aș menționa și dimensiunea personală a acestei cercetări, în sensul că de-a lungul ei am putut identifica informații cu privire la unul din strămoșii familiei mele, soldatul Stoica Tudorancea, căzut în prizonierat în 1916 și ajuns în captivitate germană, de unde nu s-a mai întors” (Radu Tudorancea).
4. Abandonuri imperiale
Autor: Corneliu Berari
Editura: Mega, 2023
„Consider că, plecând de la avansurile epistemice înregistrate în ultimele decenii în mai multe domenii ale cunoașterii, în momentul de față suntem în poziția fericită de a putea încerca punerea în operă a unei schimbări radicale a paradigmei conceptuale utilizate pentru investigarea evenimentelor și proceselor istorice subsumate îndeobște sub sintagma «retragerea aureliană»” (Corneliu Berari).
5. România, 1916-1941
Autor: Dennis Deletant
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Monica Mărgărint
Dennis Deletant ne propune o nouă sinteză a anilor interbelici, bazată pe valorificarea exhaustivă a surselor apărute în ultimele decenii. Contextul politic, situația țăranilor, experiențele minorităților, corupția, derapajele totalitare și colapsul democrației sunt puse în paralel cu strategiile statului român de a-și păstra integritatea teritorială în fața amenințării Germaniei naziste și Uniunii Sovietice, într-un tablou din care se desprind limpede resorturile politice și sociale pe care astăzi avem atâta nevoie să le înțelegem.
Dincolo de sursele mai mult sau mai puțin cunoscute publicului și specialiștilor, Dennis Deletant a consultat materiale inedite din arhivele britanice. În volum sunt reproduse patru documente extrem de valoroase: un raport al spionajului britanic cu privire la situația din Basarabia, din februarie 1918; o descriere a Basarabiei din perspectiva unui ofițer britanic, începând cu 1934; extrase din însemnările corespondentului The Times în România din 1928 până în 1940 și un memoriu inestimabil despre politica externă a României în perioada interbelică, redactat de Iuliu Maniu și transmis guvernului britanic în aprilie 1942.
6. Mitul națiunilor
Autor: Patrick J. Geary
Editura: Cetatea de Scaun, 2024
Traducere: Alexandru Madgearu
„Autorul evidențiază manipularea trecutului, în special a perioadei formării popoarelor europene, de către ideologiile naționaliste din secolele XIX-XX, manipulare care a fost și este posibilă tocmai fiindcă această perioadă este obscură și plină de chestiuni controversate. Renașterea xenofobiei în statele Uniunii Europene este justificată de unii prin teama reeditării marilor migrații din evul mediu timpuriu. Se uită însă că actualele popoare vest-europene sunt urmașele acelor migratori. Pe de altă parte, nici legitimarea stăpânirii unor teritorii nu se poate face prin apelul la istoria medievală, deoarece argumentele sunt adesea ambigue, dând dreptate ambelor părți implicate în conflicte (cel mai bun exemplu este Kosovo, unde atât albanezii, cât și sârbii apelează la istoria antică și medievală pentru a-și susține drepturile, cu argumente la fel de convingătoare în aparență)” (Alexandru Madgearu).
7. Putin împotriva Occidentului
Autor: Armand Goșu
Editura: Polirom, 2024
„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare. Nu este o competiție, căci aceasta ar presupune reguli și fairplay, ci o luptă pe viață și pe moarte între civilizația occidentală și dușmanii ei. Viitorul României depinde și el de rezultatul acestui război. Deși ar putea părea regionale, conflictele din Ucraina și Israel au potențialul de a schimba întregul sistem global, adică de a provoca în ordinea internațională modificări majore de calibrul celor produse de războaiele mondiale. Adversarii lumii libere se încălzesc pe margine”. (Armand Goșu)
8. Marea carte a inumanității
Autor: Matthew White
Editura: Humanitas, 2024
Traducere: Dana Ligia Ilin
Matthew White s-a înhămat la o întreprindere pe care niciun istoric de profesie nu şi-a asumat-o până acum: aceea de a selecta din mulţimea de hecatombe cu care este presărată istoria cele o sută de atrocităţi care au făcut cel mai mare număr de victime. Pornind de la războaiele medice şi ajungând până la Africa zilelor noastre, White ne oferă o istorie a omenirii axată pe marile mase fără nume care au tras mereu ponoasele de pe urma ambiţiilor conducătorilor lor: greci, chinezi şi azteci, germani, englezi şi ruşi sunt prinşi într-o suită nesfârşită de campanii de cucerire, conflicte civile, epurări etnice sau războaie coloniale.
Din învălmăşeala evenimentelor se desprind fapte curioase şi concluzii surprinzătoare. Haosul se dovedeşte a fi mai ucigător decât tirania. Pe timp de război e mai sigur să fii în armată decât să faci parte din populaţia civilă. Spre deosebire de celelalte ţări cu populaţie numeroasă, India a pornit rareori războaie de cucerire. Adesea, marii dictatori nu s-au născut în sânul naţiunii pe care au condus-o apoi cu mână de fier: Napoleon era corsican, Stalin - georgian, Hitler - austriac. Deşi are în spate un efort enorm de documentare, cartea nu sacrifică fluenţa naraţiunii pe altarul discursului academic.
9. 20 de ani în Siberia
Autoare: Anița Cudla
Editura: Humanitas, 2024
„Cartea e o revelație și s-ar cere primită ca atare. Nu doar privitor la soarta deportaților români în Gulagul sovietic povestirea Aniței Nandriș-Cudla aduce o mărturie esențială, dar și pentru reconstituirea staturii țăranului bucovinean: o statură net aristocratică, pe care metamorfozele provocate de comunism o aruncaseră nu numai în trecut, ci, s-ar spune, aproape în legendă. Or iată că, odată cu Anița Nandriș-Cudla, legenda ia conturul firescului, iar realitatea ei ni se impune din nou” - Monica Lovinescu.
