Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar și câteva cărți-ghidușii, pentru a vă descreți fruntea. Iată ce vă recomand, astăzi, la „Bibliotecă”.
1. Tinerețea doctorului Luther
Autor: Constantin Virgil Gheorghiu
Editura: Sophia, 2024
Traducere: Gheorghiță Ciocioi
„Constantin Virgil Gheorghiu (1916-1992) ne propune prin Tinerețea doctorului Luther un adevărat roman al Veșniciei, în care timpul pare a fi ignorat complet. Deloc autonom, mecanic și independent de om, timpul ca viață are drept unitate de măsură Veșnicia. În Orbis Christianus, creștinul nu are conștiința timpului, clopotele bisericilor invitându-l să-l ignore, să se ridice deasupra lui, să ia aminte la Împărăția cea fără de sfârșit. Punctul culminant al istoriei universale, al timpului istoric, este răstignirea lui Iisus Hristos. Singura lui măsură... În viața unui om - a fiecărui om - evenimentul cel mai important nu este propria viață, ci moartea sa, adică momentul în care existența pământească și provizorie încetează și în care el se prezintă înaintea Creatorului, la ceasul Judecății...” - Gheorghiță Ciocioi.
2. Sufăr, deci exist
Autor: Pascal Bruckner
Editura: Trei, 2024
Citește pe Antena3.ro
Traducere: Doru Mareș
„Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni: resentimentul şi răzbunarea. Cei fericiţi şi cei puternici vor şi ei să aparţină aristocraţiei marginilor şi să formeze noi caste ale decăzuţilor, în detrimentul celor cu adevărat nefericiţi. Pretutindeni înfloresc postura de paria, narcisismul secesiunii şi concurenţa victimizatoare. Oare tinerele generaţii răsfăţate, crescute în teamă şi susceptibilitate, vor fi capabile să înfrunte lumea haotică actuală, marcată de întoarcerea la război, violenţă, terorism şi catastrofe naturale?” - Pascal Bruckner.
3. Căldură umană
Autor: Serge Joncour
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Mădălin Roșioru
Romanul continuă povestea celor trei surori - Vanessa, Caroline şi Agathe - şi a fratelui lor, Alexandre, din Natură umană. Naraţiunea se desfăşoară pe parcursul a trei luni când Franţa, la fel ca restul lumii, a fost dată peste cap: din ianuarie până în martie 2020. Ţara se află în plină criză socială, mişcarea Vestele galbene este încă activă şi cetăţenii protestează față de reforma pensiilor. Cei patru fraţi s-au despărţit cu ani în urmă şi nu s-au mai văzut de-atunci. Până în martie 2020, când sunt obligaţi să se reunească la ferma unde au copilărit, în sud-estul Franţei. Asistăm la o retragere, o întoarcere la natură în timpul lockdownului, care a şters toate diferenţele dintre noi în faţa unei pandemii de neînţeles. Un roman social, portretul unei perioade atât de absurde, încât n-ar putea fi decât fictivă, şi totuşi a fost aşa de reală.
4. Castelul Pelișor
Autoare: Macrina Oproiu
Editura: Corint, 2024
Dedicat Castelului Pelișor, reședința de vară a cuplului Ferdinand - Maria, volumul de față tratează perioada cuprinsă între anii 1903 - anul inaugurării Castelului Pelişor - şi 1948, momentul acţiunii de inventariere a reşedinţelor regale de la Sinaia, devenite proprietate de stat a Republicii Populare.
Lucrarea este pe deplin justificată în condițiile în care lipsesc contribuțiile consistente dedicate Castelului Pelișor. Fără a minimaliza, ci, dimpotrivă, valorizând noile abordări istoriografice, cu siguranță meritorii, din ultimele decenii, consacrate reședințelor regale din România (Peleș, Cotroceni, Bran, Balcic), autoarea reușește să ofere o imagine spectaculoasă, cu personaje din rândul și din anturajul Familiei Regale și cu anumite evenimente având drept decor Castelul Pelișor.
Castelul Pelișor își câștigă treptat rolul de reprezentare a Familiei princiare și apoi regale, fiind martorul unor evenimente semnificative, precum: inaugurarea sa oficială din mai 1903, nașterea Principelui Nicolae (august 1903), vizita din anul 1909 a arhiducelui austro-ungar Franz Ferdinand și a soției sale morganatice, întrevederile cu diplomații austriac și cel german în anii dificili de neutralitate a României (1914-1916), vizita premierului bulgar Stamboliiski (ianuarie 1921), legată de o dezirabilă căsătorie a Regelui Boris al III-lea al Bulgariei cu Principesa Maria (Mignon), logodna Principesei Elisabeta cu Prințul George al Greciei (octombrie 1920), Consiliile de Coroană din decembrie 1925 și ianuarie 1926, referitoare la renunțarea lui Carol la drepturile de principe moștenitor, moartea Regelui Ferdinand (iulie 1927), cununia civilă a Principesei Ileana cu arhiducele Anton de Habsburg (iulie 1931), moartea Reginei Maria (iulie 1938).
5. Cezarii
Autor: Lars Brownworth
Editura: All, 2024
Traducere: Gabriel Tudor
Caius Iulius Cezar s-a născut într-o zi călduroasă de iulie din anul 100 î.Hr., într-o casă situată acolo unde se află astăzi Colosseumul. Familia lui se mândrea cu un trecut legendar - susținea că strămoșul ei ar fi fost chiar Iulius, nepotul zeiței Venus și fiul lui Enea, fondatorul mitic al poporului roman. În acele vremuri în care Republica Romană își trăia epoca decadentă, familia lui Caius Cezar traversa, de asemenea, o perioadă a incertitudinii și declinului.
Ambițiile personale l-au condus până în punctul în care să influențeze însăși soarta Republicii. Seria de războaie civile pe care tânărul general și politician le-a declanșat în anul 49 î.Hr. au grăbit răsturnarea acesteia și înființarea Imperiului Roman. A depășit granițele teritoriului controlat de Roma, extinzând dominația romană până la Rin și Canalul Mânecii, iar cu abilitățile sale de strateg și de lider a schimbat în profunzime peisajul politic din Roma. Pe 15 martie 44 î.Hr. a intrat fără pază într-una dintre sălile Senatului și a fost înjunghiat, căzând pradă unuia dintre cele mai notorii asasinate politice din istoria omenirii. Atât Antichitatea, cât și istoricii moderni îl consideră o personalitate-cheie a lumii antice.
O carte minuțios documentată.
6. Tropicul Capricornului
Autor: Henry Miller
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Antoaneta Ralian
Publicat prima oară la Paris şi interzis în America vreme de treizeci de ani din cauza conţinutului sexual explicit şi a aluziilor misogine şi rasiste, Tropicul Capricornului portretizează, cu aceeaşi francheţe şi acelaşi realism şocant care l-au făcut faimos pe Miller încă de la primele romane, lumea palpitantă a New Yorkului anilor ’20. Dominat de puternice influenţe autobiografice, romanul descrie cu un umor savuros experienţele autorului ca funcţionar la compania fictivă de telegraf Cosmodemonic, viaţa tumultuoasă şi exotică din cartierul Brooklyn şi experimentele sale sexuale scandaloase, dar şi încercările lui anevoioase de a-şi găsi o voce ca scriitor. Indecent fără a cădea în vulgar, original şi ireverenţios, Tropicul Capricornului este considerat astăzi una dintre cărţile importante ale literaturii moderne.
7. Dinastia
Autor: Tom Holland
Editura: Litera, 2024
Traducere: Cristina Niculescu
Dinastia continuă povestea din Rubicon, începând acolo unde se termină precedenta carte: cu asasinarea lui Iuliu Cezar. Aceasta este perioada primului și probabil celui mai mare dintre împărații romani și este o poveste plină de culoare despre domnie și distrugere, mergând de la ascensiunea lui Augustus până la moartea lui Nero. Perioada extinsă acoperită de Holland amintește în unele locuri de Eu, Claudius, având în distribuție cinci extravaganți (și, în trei cazuri, de-a dreptul depravați) împărați - Augustus, Tiberius, Caligula, Claudius și Nero - împreună cu numeroase personaje secundare fascinante. Intrigi, asasinate, ambiții și trădări, lăcomie, pofte, incest, lux, decadență - povestea acestor cinci Cezari continuă să fascineze peste milenii.
Volum câștigător al Premiului Hessel-Tiltman pentru Istorie.
8. Ce pozne-a mai făcut cățelul meu
Coordonator: Tatiana Niculescu
Editura: Humanitas, 2024
„Cum se poate să ai atâta poftă de viață și de ghidușii și, în același timp, să întruchipezi modestia cumințeniei, odihna tăcerii, calmul înțelepciunii, fidelitatea fără cusur și faptul de a trăi, viu și alert, în prezent? Se poate, dacă ești câine. Acest volum este rodul unei indignări hazlii. Când am aflat că Editura Humanitas avea în pregătire un volum colectiv dedicat pisicilor (Ce vrăji a mai făcut pisica mea, 2023), mi-am manifestat comic dezacordul, protestând în numele stăpânilor de câini. Protestul meu a devenit o carte cu poze și povești despre căței spuse de stăpânii lor. Iar cartea li se adresează tuturor iubitorilor de animale” - Tatiana Niculescu.
9. Strategia militară
Autor: Jeremy Black
Editura: Litera, 2024
Traducere: Delia Zahareanu
Jeremy Black explorează relația în continuă schimbare dintre scop, forță, implementare și eficiență în strategia militară și impactul său dramatic asupra dezvoltării sistemului de putere global. Aruncând o privire „totală” asupra strategiei, Black analizează și puterile de frunte - mai ales Statele Unite, China, Marea Britanie și Rusia - în contextul mai larg al competiției dintre ele și al punctelor forte interne și internaționale.
