x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la Bârca la Viena şi înapoi (IV)

0
Autor: Adrian Păunescu 16 Mar 2008 - 00:00
De la Bârca la  Viena şi înapoi (IV)

Adorm din picioare. Andrei mă ve­ghează excitat de ideea că diseară ne plimbăm prin oraşul visurilor lui şi, de ce nu, şi ale mele. Dorm şi somnul e fără patrie, fără apartenenţă, fără semn moral. Dorm, rupt de oboseală...

Nota autorului: Am marcat cu paranteze drepte paragrafele care mi-au fost cenzurate la apariţia cărţii. Am început deci azi, 3 ianua­rie 1979, cartea de fapte şi gânduri.

 

4 ianuarie seara (n.red. – continuare)

Adorm din picioare. Andrei mă ve­ghează excitat de ideea că diseară ne plimbăm prin oraşul visurilor lui şi, de ce nu, şi ale mele. Dorm şi somnul e fără patrie, fără apartenenţă, fără semn moral. Dorm, rupt de oboseală.

Mă trezeşte de două ori.

A treia oară, cu tot drumul înfăşurat pe creierul meu, încleiat şi aţos, mă ridic şi plecăm pe stradă.

Însângerată de lumini şi reclame, săgetată de maşini strălucitoare, Viena pare o cină de taină la care s-au adunat strigoi fosforescenţi, îngeri de poleială şi arme vii ale viscolului continental. Viena în ianuarie!

Şi aflu că ieri, la Moscova, au fost –45 de grade, în Grecia a nins, în RFG şoselele sunt înzăpezite, iar ţările scandinave dârdâie fără întrerupere. Cred că ne prinde iarna mare pe drumuri. Am merita-o.

Elena, fă-mi un ceai în amintire, până când mă întorc cu Andrei de la plimbarea aceasta înfrigurată prin Viena. Nu, nu, iartă-mă. Lasă ceaiul pe altă dată. Mergem să cinăm la familia Dinică. Au telemea şi curcan, au ţuică de-acasă şi putem vorbi în voie. Dumitru Aninoiu, fostul nostru ambasador la Viena, un om excepţional, mi-a spus că Dinică va fi baza în toate momentele. Şi, iată-l, începe să fie.

Doamna Dinică e medic. Atât îmi trebuia. Vorbim despre nou în medicină. Amândoi sunt partizani ai înnoi­rilor şi privesc cu simpatie lupta noastră pentru nou, pentru spirit revo­luţionar şi pentru deschidere de con­ştiinţă.

Mă simt rău. Doamna Dinică îmi ia tensiunea. Minima bate peste 9. E mult. Somnul puţin, grijile şi, mai ales, grija pentru tine, dulcea mea, ameninţata mea Elena. Îţi dedic prima minimă cu care mă legitimez, eu, sensibilul şi durul, eu, labilul şi încăpăţânatul, aici, în cetatea Vienei.

Hai, la culcare, băiete, şi tu, băiatule!

5 ianuarie

Întâlnire programată cu omul de bază al ministerului, care m-a invitat, simpaticul şi inteligentul domn Franz Roka.

Andrei a fost trimis cu copiii lui V. Dinică, în ale copilăriei. Fără amba­sadori şi protocol. Copilăria mai spală ce e de spălat în lumea noastră pătată.

Stau cu domnul Roka şi cu V. Dinică la Restaurantul spaniol. Ne cunoaştem eu şi domnul Roka de puţină vreme. Domnia sa e director în Ministerul Artelor. Ungur plecat în Austria, din pri­mele clipe mi se plânge în termeni omeneşti că a fost trimis acum câteva zile înapoi de la graniţa ungară, fără explicaţii.

– Şi aveam logodna fetei din prima mea căsătorie. M-am simţit umilit, umi­lit mai ales că, de multe alte ori, fusesem în Ungaria. Nu ştiu ce s-a întâmplat. În­chipuiţi-vă drumul meu înapoi de la graniţă. Toţi mă priveau. Ce să spun? Aştept să revină ambasadorul lor aici, un om de bună condiţie, să văd despre ce e vorba.

– Domule Roka, aţi fost în România?

– Am fost, am fost. Mi-a plăcut mult. O să-mi placă şi mai mult când o să pot vedea şi Transilvania. Am prieteni buni acolo.

– De exemplu?

– Macrea, un arhitect din Braşov.

– Nu lucrează cumva la Târgovişte?

– O, ya, it’s true. He’s D.Macrea.

– Avem cunoştinţe comune, domnule Roka.

– Da, da. Cunoştinţa noastră co­mu­nă e însă un domn curajos şi demn, unul dintre cei mai demni şi mai îndrăzneţi contemporani ai noştri, un om căruia personal îi duc câteodată grija, să nu fie strivit, să nu se distrugă atâta inte­ligenţă şi atâta îndrăzneală, avem o cunoştinţă comună, un om pe care-l stimează mulţi europeni, e domnul Nicolae Ceauşescu; îl cunoaşteţi desigur.

– Îl cunoaştem, domnule Roka. E al nostru.

– E al dumneavoastră şi al tuturor celor care iubesc libertatea. E şi al celor care au fost înăbuşiţi în speranţa lor şi al celor care-şi mai fac iluzii, şi al rea­liştilor. Dar trebuie apărat.

– De ce, domnule Roka? De cine?

– De oamenii războiului. Ei au stri­vit ţări, ei au distrus vise. Birocraţia războiului e dură, ea are căi multe. Răz­boiul e mai rentabil pentru cei puţini decât pacea. Vezi dumneata, eu m-aş putea întreba: la ce foloseşte totul? Prietenul meu, ambasadorul Aninoiu, îmi zicea glumind, câteodată: “Noi, socialiştii!”.

– Şi avea dreptate?

– Ştiu eu? Cred că nu. Eu simpatizez eforturile de liberalizare ale ţării mele de origine, Ungaria. Stimez plin de grijă socialismul românesc. Dar mă întreb: dacă uneori şsocialismul dintr-o ţară e ameninţat chiar de socialismul dintr-o altă ţară, la ce bun totul?ţ o ţară e ameninţată de altă ţară?

– Să înţeleg că vă preocupă soarta socialismului?

– Îmbătrânesc, domnule, am fost jurnalist şi ştiu ce e birocraţia. În mi­nisterul meu sunt oameni, de fapt e unul, care nu dau voie nimănui să aibă păreri. Opinia pentru ei e ceva criminal. Cum, dumneata lucrezi în acest minister şi ai opinii? Nu-ţi dai seama ce în­seamnă asta? Părerea dumitale trebuie să fie părerea oficială.

– Nu e singurul om bine situat care gândeşte aşa.

– Ştiu, domnule.

– Ei, bine, gândiţi-vă că pot exista şi guverne care gândesc astfel în raport cu alte guverne.

– Nu-nţeleg.

– Că adică nu pot exista opinii în cadrul unor alianţe, că totul trebuie să fie însuşit obligatoriu de toţi, monolitic şi fără crâcnire.

– Dragul meu, îmi zice domnul Roka în vreme ce-mi toarnă în pahar un excelent vin roşu din Ungaria, eram cândva la Bratislava şîn 1968, când a fost intervenţia împotriva Cehoslovacieiţ. Ceea ce mi-a rămas pentru totdeauna în minte e că lor, cehoslovacilor, nu le venea să creadă. şEu vă duc grija vouă, românilor, pentru că nici vouă nu vă vine să credeţi că ar fi cineva în stare să tulbure ţara voastră din drumul ei.ţ

ş– Domnule Roka, s-au întors 6 fraţi sau veri, ce-or fi fost ei, de la văr sau fra­te sau cumnat mai mare şi, când s-au uitat ei în desagi, au văzut nişte daruri de la ăla marele.

Erau nişte haine.

Şi le-au probat ei şi le erau scurte, le veneau bine, atâta că le erau scurte pân-la genunchi.

Afară de unul, căruia-i veneau tocmai bine.

Şi ei s-au uitat unul la altul, s-au uitat şi la cel cu hainele potrivite bine şi l-au întrebat: “Dar ţie cum îţi vin bine, mă omule, şi nouă ne sunt scurte?”, şi acela i-a privit şi le-a răspuns cu mân­drie pentru el şi cu tristeţe pentru ei: “De aia, că voi, când v-a luat măsura, eraţi în genunchi, iar eu eram în picioare!”.

Inutil să vă adaug, domnule, amă­nuntul că de trimis hainele înapoi nu le-au trimis ei, ci el, că avea hainele lui, haine modeste, dar a căror măsură, şi ea, fusese luată, de asemenea, în vreme ce stătea în picioare.ţ

Noroc, domnule Roka!

... Omul îmi face propuneri de interes maxim pentru vizită, le discutăm. S-ar putea, dacă vremea nu se va aspri excesiv, să plec şi până-n Tirol.

Domnul Roka mai comandă o sticlă cu vin roşu, acelaşi excelent vin ungu­resc cu care el îşi leagă sângele de amin­tirea primei sale patrii. Sărbătoresc în tăcere acest secret: domnului Roka îi e dor de ţara natală. Un reflex din subcon­ştient îi dictează şi felul, şi culoarea vi­nu­lui. Şi poate şi plăcerea cu care îl bea.

... Acum câteva ore l-am cunoscut pe ambasadorul Octavian Groza, un om cu care am vorbi câteodată – în ţară – la te­lefon, un om cu care m-am aflat deseori pe aceeaşi poziţie, când era în CNST (deşi în privinţa calităţii armelor, a tacticii şi a intensităţii luptei ne-am deo­se­bit), un om care păstrează ceva din distincţia de calcar nobil a tatălui său, dr Petru Groza.

Întâlnirea e caldă, la ea sunt prezenţi consilierul Jula şi consulul Nicolae.

Vorbim despre Transilvania, despre familia săracă din care vine omul plă­cut şi discret care e consilierul Jula, îl ascult pe consulul Nicolae bucu­reş­tenizând, evocăm împreună biserica din Ţebea, acea splendidă şi durabilă poartă cu tricolor a sa­cralităţii na­ţionale.

Se beau lapte dulce şi puţină cafea. E o atmosferă liniştită aici, pe bucata de pământ românesc din Viena. Asu­pra unui singur lucru nu suntem îm­păcaţi: de ce nu a putut ambasada să se abo­­ne­­ze la Flacă­ra? Eugen Bar­bu le-a pro­­mis Săptă­mâna, îmi spun aceşti oa­meni, şi o au. Pro­mit şi eu că le va veni cu re­gu­laritate Fla­­­­căra, o dată pe săp­tă­mână, cu condiţia ca o dată, o singura dată, să-mi vină şi mie Premiul Herder.

Râdem ca de o glumă bună. Nu­mai eu, în sinea mea olteană, tac ca de o glu­mă care n-ar fi rău să se prindă.

va urma

Citeşte mai multe despre:   domnule,   viena,   pagini de proza,   roka

 



Mai multe titluri din categorie

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați

Scriitoarea care a câștigat un premiu literar de un milion de euro s-a dovedit a fi trei bărbați
Versiunea spaniolă a Elenei Ferrante a fost dezvăluită ca fiind trei bărbați de vârstă mijlocie, scrie Financial Times. Vineri seara târziu, premiul Planeta, în valoare de 1 milion de euro - cel mai bine plă...

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român

Recital cameral la Sala mică a Ateneului Român
Galerie Foto Unul dintre scopurile principale ale proiectului Stagiunea de marți seara este revigorarea recitalurilor camerale și implicarea a cât mai mulți tineri muzicieni români în acest demers. Protagoniștii serii de 19 oc...

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză, la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie

EQUUS de Peter Shaffer în direcția de scenă a lui Victor Ioan Frunză,  la Teatrul “Stela Popescu”, pe 23 şi 24 octombrie
Spectacolul Equus de Peter Shaffer în direcția de scenă Victor Ioan Frunză, scenografia Adriana Grand, în româneste de Adrian Nicolae, producţie a Teatrului “Stela Popescu”, se joacă la Sala Mică a...

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava

Documentarul Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, în premieră mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava
Galerie Foto Documentarul intimist Al Amari, reședință provizorie, co-producție Republica Cehă, România și Palestina, va avea premiera mondială la cea de-a 25-a ediție  a Festivalului de Film Documentar de la Jihlava,...

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini în stagiunea centenară a Operei Naționale București

Elena Moşuc şi Ruxandra Donose pe afişul premierei cu „Norma” de Bellini  în stagiunea centenară a Operei Naționale București
Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de...

Capcană mortală, un hit de pe Broadway, în premieră în România

Capcană mortală, un hit de pe Broadway, în premieră în România
Galerie Foto Primăria Municipiului București, prin Teatrul Nottara, are plăcerea să vă anunțe premiera spectacolului Capcană mortală de Ira Levin (traducerea: Silvia Dumitrache), în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, o...

Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa dau voce primelor povești înscrise de bucureșteni pe Harta Colecționarului de Amintiri

Richard Bovnoczki, Șerban Pavlu și Liviu Pintileasa dau voce primelor povești  înscrise de bucureșteni pe Harta Colecționarului de Amintiri
Galerie Foto Inspirate din întâmplări și experiențe reale, poveștile orașului prind viață pe Harta Colecționarului de amintiri, în interpretarea artiștilor din echipa unteatru. 30 de povești de dragoste, realități...

Celebrul violonist francez DAVID GRIMAL invitat la SALA RADIO, în deschiderea stagiunii ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO

Celebrul violonist francez DAVID GRIMAL invitat la SALA RADIO, în deschiderea stagiunii ORCHESTREI DE CAMERĂ RADIO
Galerie Foto În vremuri atât de imprevizibile ca cele pe care le trăim, Orchestrele și Corurile Radio România dăruiesc în continuare publicului concerte deosebite, menite să aducă bucurie atât melomanilor ce pot trece...

Cenușa memorie, instalație imersivă a artistei Anca Coller, între 15 – 30 octombrie la Celula de artă

Cenușa memorie, instalație imersivă a artistei Anca Coller, între 15 – 30 octombrie la Celula de artă
Galerie Foto Între 15 – 30 octombrie, galeria neconvențională Celula de artă va găzdui instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus...

Organizatorii Untold vor organiza evenimente pe tot parcursul anului în Poiana Brașov

Organizatorii Untold vor organiza evenimente pe tot parcursul anului în Poiana Brașov
Organizatorii Untold și primarul Brașovului, Allen Coliban, au semnat vineri un protocol de colaborare. Potrivit parteneriatului, în stațiunea Poiana Brașov ar urma să fie organizate două festivaluri, dar și mai...

Cvartetul de coarde al Metropolitan Opera relansează „Seratele Enescu” de la ICR New York  

Cvartetul de coarde al Metropolitan Opera relansează  „Seratele Enescu” de la ICR New York   
Reuniți sub numele de Kismet String Quartet, patru muzicieni ai Metropolitan Opera Orchestra, Ming-Feng Hsin (vioară), Katherine Fong (vioară), Dov Scheindlin (violă) și Julia Bruskin (violoncel), readuc acordurile...

Gală Extraordinară de Balet transmisă online de ONB cu ocazia Zilei Mondiale a Baletului

Gală Extraordinară de Balet transmisă online de ONB cu ocazia Zilei Mondiale a Baletului
Opera Națională București sărbătorește marți, 19 octombrie, Ziua Mondială a Baletului prin transmiterea online a Galei Extraordinare de Balet, începând cu ora 19:00.   Prim-soliștii, soliștii și...

 Premiera RAFINA. Despre neurodiversitate la Centrul Național al Dansului din București

 Premiera RAFINA. Despre neurodiversitate la Centrul Național al Dansului din București
Galerie Foto Stagiunea de Teatru Politic 2021-2022 a început în septembrie la Centrul de Teatru Educațional Replika din București și continuă cu premiera spectacolului RAFINA, în regia Irinei Gâdiuță. Primele două...

Familia Tót – victima smintelii hrănite din dezinformare şi frică

Familia Tót – victima smintelii hrănite din dezinformare şi frică
Galerie Foto Marţi, 19 octombrie, de la ora 19.00, Teatrul Tamási Áron are premieră cu un spectacol de un umor tragic, pe un text de maximă actualitate, Familia Tót, de István Örkény, în regia lui László...

Marcell Esterházy revine la Centrul de Interes: prima expoziție personală a artistului în România, găzduită de BAZIS Contemporary

Marcell Esterházy revine la Centrul de Interes: prima expoziție personală a artistului în România, găzduită de BAZIS Contemporary
Galerie Foto Centrul de Interes completează sezonul expozițional de toamnă 2021 cu expoziția ”PARALELL PERCEPTION” a artistului maghiar Marcell Esterházy, fiul unuia dintre cei mai importanți scriitori postmoderni din...
Serviciul de email marketing furnizat de