Evidenţierea scriitorilor de mâine, la Salonul Cărţii de la Paris

Cea mai mare manifestare literară din Franţa, Salonul Cărţii, se va desfăşura anul acesta între 15 şi 18 martie, în Parcul Expoziţiilor de la Porte de Versailles, cu o programare bogată, exigentă şi diversificată, în cadrul căreia sunt invitaţi mari autori ai literaturii de astăzi, program care îşi propune, în acelaşi timp, evidenţierea scriitorilor şi actorilor domeniului literar de mâine. Se prefigurează întâlniri inedite şi spectaculoase.

Firul roşu al evenimentului îl constituie Scriitorii faţă în faţă cu lumea şi modalitatea acestora de a se ancora în activitatea literară şi editorială, pentru a face auzite vocile puternice şi angajate, care explorează timpul prezent şi încearcă să deseneze lumea de mâine.

În fiecare zi, pe scenele Salonului vor fi propuse evenimente dintre cele mai diverse, de la cele mai intime la cele mai spectaculoase.

Salonul are o dimensiune cu adevărat internaţională prin invitarea şi punerea în valoare a scriitorilor străini de prim plan.

Aceste întâlniri adoptă formate diferite, cum ar fi discuţiile cu autorii angajaţi, false procese privind personajele mrcante ale istoriei literaturii, momentele-cheie dedicate exclusiv avanpremierelor verii, concerte literare, dezbateri în jurul problematicilor culturale, sociale şi politice care traversează societăţile contemporane… Se adaugă proiecţii şi performance-uri în care romancieri, istorici, profesori de la Collège de France şi artişti vor fi prezenţi zilnic.

Pentru al doilea an consecutiv, literature Young Adult are un loc central la Salon, cu două spaţii special consacrate: scena Young Adult şi Bookroom.

Organizatorii au decis “să urmeze reînnoirea editorială”, iniţiată anul trecut. “Ideea a funcţionat, Salonul cunoscând un număr crescut de vizitatori, iar editorii şi-au jucat bine jocul”, a afirmat pentru presă Sébastien Fresneau,directorul Salonului Cărţii. Referindu-se la dorinţa de a avea “o programare inteligentă “ca o “grilă de radio”,  el a explicat că intenţia principală a fost justficarea prezenţei a 1200 de editori.

La rândul său,   Gauthier Morax, directorul programării Salonului a apreciat: “Ideea acestei a 39-a ediţii este de a oferi coerenţă, o transparenţă a creativităţii şi bogăţiei Salonului nu numai în fondul, dar şi în forma lui, alternând diversitatea şi recurenţa formatelor”.

Sunt anunţate 75 de programe vizând câteva mari teme, pintre care, Europa şi Norma şi limitele ei. Ele vor fi focalizate asupra punctelor de vedere ale autorilor, fără a evita însă prezenţa politicii. Un sat european, spaţiu dedicat Europei, va reuni 100 de autori ai continentului.

În cadrul Marilor întâlniri vor fi prezente figuri majore ale literaturii europene, ca Erri de Luca, Peter Sloterdijk, Javier Cercas...

La Bibliotecile europene ideale, aceste personalităţi vor propune o carte care încarnează din punctul lor de vedere idealul european. Astfel, Andréi Kourkov se va referi la volumul Paris, Vilnius, Londres, al Lianei Levi, iar Ingrid Thobois, la Miss Sarajevo, apărut la Editura Buchet Chastel, pentru a înţelege cum este percepută Europa în diferitele ei state.

Tot despre Europa va fi vorba în programele destinate temelor Punk, Thatcher, Brexit : Is there no alternative ? şi Căderea Zidului Berlinului, dezbătându-se, mai ales problema ascensiunii populismelor.

O altă direcţie se referă la punerea în evidenţă a “vocilor tinere”, care vor constitui peisajul literar de mâine. Vor fi prezenţi scriitori din toate genurile literare - cărţi poliţiste, ştiinţe umaniste etc. - trecând prin BD sau literatura pentru copii şi vor fi comentate marile tematici şi tendinţe ale noii generaţii. Vor fi prezentate de către editori, în avanpremieră, volumele care vor marca luna septembrie a acestui an.

La Întâlnirile improbabile, va putea fi întâlnit un scriitor venit în literatură din alte discipline artistice, cum este cazul lui Jérôme Ferrari, distins cu Premiul Goncourt în 2012, care va vorbi despre ultimul său roman, À son image, sau al Natachei Nisic (Regards d'artistes - Œuvres contemporaines sur la Shoah).

Prezenţa la salon a lui Orhan Pamuk, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2006, este prilejuită de aparţia ultimului său roman, La femme aux cheveux roux (Femeia cu părul roşu), publicat la Gallimard. El se va întreţine cu Christophe Ono-dit-Biot pe tema “fabricii de scriere” într-o operă care se numără printre cele mai singulare ale tmpului nostru.

La Faţă în faţă cu istoria: Punk, Tatcher, Brexit ?, Iain Sinclair, Thomas B. Reverdy şi Gérard Mordillat vor reveni asupra anului 1979, care a însemnat venirea la putere a lui Margaret Thatcher, deschizând calea liberalismului economic european în timp ce sloganul punk No Future era intens vehiculat, şi asupra consecinţelor sociale, politice şi culturale la ora Brexitului.

Ţara- Invitat Special la această edţie este Oman. Participarea acestui stat cunoscut pentru patrimonial lui excepţional, frumuseţea geografică şi istoria sa milenară a fost însoţită de efortul traducerii multor volume care să prezinte cititorilor francofoni bogăţia literară şi intelectuală a Omanului. Vor sosi la Salon câteva zeci de scriitori, intelectuali, romancieri, istorici, poeţi, editori şi pictori, iar muzica va putea fi cunoscut datorită Orchestrei Simfonice a Regatului Oman, care s-a asociat evenimentului.

“Călătorii îndrăzneţi care au traversat în Antichitate nisipurile fierbinţi din Quartier Vide (numit şi deşertul deşerturilor) către Marea Arabică, nu-şi puteau imagina forma ţinuturilor legendare pe care aveau să le descopere, numite de sumerieni Ţările Magan şi care corespund astăzi teritoriului pe care se întinde Sultanatul Oman”, scria Salvador Gubaru Sierra în volumul Oman, patrimoniu cultural şi natural.

Oraşul- Invitat de Onoare în 2019 este Bratislava, care a împlinit în ianuarie anul acesta 100 de ani de când a devenit capitala Republicii Slovace. Este oraşul natal al lui Johann Nepomuk Hummel, dar şi al concertelor susţinute de muzicieni renumiţi, ca Mozart şi Liszt. Şi tot acolo Béla Bartók, a cărui mama era slovacă, şi-a făcut şcoala şi pimii paşi în calitate de pianist şi compozitor, înainte de a pleca la Budapesta şi apoi în Statele Unite. În acest oraş s-a născut Rudolf von Laban, unul dintre cei mai fecunzi înoitori ai dansului modern, iar Max Reinhardt şi trupa sa au dat spectacole la Teatrul Arena.

La câţiva kilometri de Bratislava a trăit o vreme Louise de Vilmorin, scriitoare franceză şi muză a lui Malraux. Este, de asemenea oraşul sculptorului Franz Xaver Messerschmidt, dar şi cel al semnării Tratatului de Pace după Bătălia de la d’Austerlitz, în 1805...

„Anul României în Europa”

          România va fi prezentă la ediţia din acest an la Livre Paris/ Salonul Cărţii de la Paris, în perioada 15-18 martie 2019, cu o serie de evenimente organizate la standul Institutului Cultural Român. Sloganul sub care se vor desfăşura proiectele propuse de ICR este „2019 - L’année de la Roumanie en Europe / Anul României în Europa”.

          „Standul ICR va surprinde publicul și la această ediție a Livre Paris, după un binemeritat loc întâi la ediţia 2018, nu numai prin volumele extraordinare pe care le expune ci și prin programul dens de dezbateri și lansări. Iar conceptul, plasat la granița dintre literatură și artă plastică, este o abordare diferită a spațiului expozițional, care să evidenţieze autorii titlurilor de la editura ICR”, declară Liliana Ţuroiu, preşedinte al Institutului Cultural Român.

          La inaugurarea standului României de la Salonul Cărţii de la Paris, care va avea loc joi, 14 martie, de la ora 18.00, sunt invitaţi E.S. Ambasadorul României în Franţa, Luca Niculescu, E.S. Adrian Cioroianu, ambasador al României la Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, E.S. Lilian Zamfiroiu, ambasador al României la Luxemburg, contele Georges Jacobs de Hagen; Koen Clement, preşedintele Asociaţiei Europalia, şi Dirk Vermaelen, director artistic al Festivalului Europalia.

Alături de oficialităţi vor fi prezenţi preşedintele ICR - Liliana Ţuroiu, şi vicepreşedintele Mirel Taloş.

          Tot joi, artistul Valeriu Pantilimon va susţine un performance în premieră, „Voi fi mâna gândului tău”. Graficianul va transpune, live, în roşu şi negru, emoţii, poveşti pe hârtie „aspră”, cu condeiul. El va realiza o caligrafie unică a şapte citate din scriitori români. De asemenea, vor fi imprimate pe douăsprezece pânze suspendate pe o structură metalică, douăsprezece citate din autori canonici europeni.

„Textele, transpuse pe hârtie, vor fi redate aşa cum se suprapun gândurile, iar textura va fi mată sau strălucitoare, aşa cum pot fi şi gândurile”, explică artistul. 

          Printre noutăţile editoriale se vor număra traduceri în franceză ale unor titluri, precum „Dimitrie Cantemir - Un prince roumain a l’aube des Lumières européennes”, de Ştefan Lemny, apărută la editura ICR, romanul „Fem” (éditions Non Lieu), de Magda Cârneci, „Un Cioran inédit, purquoi intrigue-t-il?” (éditions Fauve), de Mara Magda Maftei, „Pourquoi Hecube” (éditions Non Lieu), de Matei Vişniec, „Les années romantiques” (éditions Non Lieu), de Gabriela Adameşteanu, şi „L’Empreinte du papillon ou l’improbable idylle entre Capitalisme et Dictature” (éditions L’Harmattan), de Marina Anca. Tot la standul României, vor fi invitaţi de marcă, personalităţi ale culturii române, precum Dinu Flămând, Adriana Babeţi, Ioana Pârvulescu, Matei Vişniec, George Banu, Lucian Vasilescu, Cosmin Perţa, Stelian Tănase şi George Arion.

          La dezbaterile organizate la stand vor participa scriitori români şi străini, traducători, editori francezi şi români, precum: Ana Antonescu (editura Corint), Olimpia Verger (éditions des Syrtes), Bogdan Hrib (editura Tritonic), Nicolas Faroux (éditions L’Harmattan), Michel Carassou (éditions Non Lieu), traducătorii Cristian Fulaş, Nicolas Cavailles, Florica Courriol, Nicolae Tzone şi Ovidiu Enculescu (editura RAO).

Lansarea volumului „Après Cadere”, apărut la editura Transignum, şi dezbaterea pe marginea acestuia, în prezenţa autorilor, va avea loc sâmbătă, 16 martie, de la ora 15.00. Invitaţii la discuţie sunt: Wanda Mihuleac, Alain Snyers, Paul Ardenne, Doina Lemny, Sophie Lapalu şi Ioana Tomşa.

O altă masă rotundă organizată la standul României, duminică, 17 martie, de la ora 15.00, va fi susţinută de Petre Răileanu, Michel Carassou şi George Banu - „Art & Histoire”, tema dezbaterii fiind albumul „Les Avant-Gardes. La Charrette et la Cheval-vapeur”. De asemenea, vineri, de la ora 14.00, la standul României se vor prezenta publicului cărțile: „Ilie Prépéléac”, de Nora Letca, „Contes roumains de Maramures”, de Estelle Cantala, illustrations de Marie Legrand, éditions du Jasmin, 2018; „La jeune fille plus sage que le juge”, de Mariana Cojan-Negulescu, éditions Albin Michel, 2018.

Aproximativ 35 de edituri româneşti îşi vor face cunoscute titlurile la stand.

Standul României de la Livre Paris a fost apreciat în 2018 drept cel mai frumos spaţiu expoziţional, inclus în clasamentul site-ului de cultură actualitte.com. La ediţia de anul acesta a Salonului, Standul României are o suprafaţă de 121 metri pătraţi şi este realizat de arhitect Andreea Macău, după conceptul propus de Liliana Ţuroiu - România „la graniţa dintre literatură şi artă”.