FANTOMELE ISTORIEI / Teroarea este la ea acasă

A trecut mai bine de o jumătate de secol de când Hruşciov, într-un discurs fulminant, a dezavuat cultul personalităţii lui Stalin şi a prezentat ororile pe care acesta le-a comis împotriva propriului său popor, împotriva altor popoare.

De la o astfel de realitate paradoxală porneşte Robert Harris în romanul său "Arhanghelsk". Un istoric american, Christopher Kelso, participă la un simpozion organizat la Moscova cu ocazia deschiderii arhivelor sovietice. La dispoziţia cercetătorilor e pusă o comoară care poate elucida multe dintre enigmele trecutului. Se ţin discursuri, se prezintă comunicări, au loc dineuri, se leagă şi se dezleagă prietenii. Dar pentru Kelso atmosfera festivă nu durează mult. Într-una dintre zile, el este abordat de Papu Rapava, un fost militar din garda lui Lavrenti Beria, o vreme şeful NKVD, înfricoşătorul organism opresiv, ai cărui reprezentanţi se fac vinovaţi de crime inimaginabile. După mai multe pahare de whisky şi votcă, bătrânul îi spune o poveste halucinantă. În noaptea în care a murit Stalin, Beria a pus mâna pe jurnalul "conducătorului iubit" şi l-a îngropat în grădina vilei sale. Istoricul nu ştie ce să creadă. Sunt fantasmagoriile unui alcoolic, dornic să câştige un ban? Sau scena respectivă s-a petrecut aievea? O serie de circumstanţe îl determină să-i dea crezare. Dar carnetul cu însemnări nu mai e în locul unde a fost ascuns. Iar primul său proprietar nu fusese septuagenarul despot de la Kremlin, ci o tânără pe care acesta o violase şi care îşi transcrisese frământările într-un jurnal.

OBSTACOLE. Împreună cu un reporter de televiziune, Kelso porneşte în căutarea preţiosului document. Pe urma acestuia se află însă şi serviciile secrete ruseşti. Cine va pune primul mâna pe vechiul caiet de matematică îmbrăcat într-un plastic negru? Are loc o cursă cu multe obstacole şi multe victime, care îi poartă pe eroi până în îndepărtatul şi îngheţatul Arhanghelsk. La capătul ei, este descoperit un adevăr cutremurător. Stalin a avut un fiu pe care l-a crescut departe de ochii lumii, sub protecţia unor membri KGB, inculcându-i-se ideea că la un moment dat va ajunge stăpânul absolut al unui vast imperiu. Devenit ucigaş în serie, din dorinţa de a apuca frâiele puterii, el este aidoma tatălui său, de o violenţă şi o ferocitate ieşite din comun. Iar autorul ne constrânge să-i urmărim evoluţia pe scenă cu suflarea tăiată.

THRILLER. Acest thriller devine pasionant şi pentru cei familiarizaţi cu istoria "marelui frate de la Răsărit", dar şi pentru cei tineri, care n-au cunoscut nici măcar din auzite despre comportamentul plin de cruzime al "Tătucului". Cartea este înţesată de informaţii pe deplin verificate, plasate cu măiestrie într-o ficţiune meticulos construită, astfel încât romanul să nu se transforme într-un tratat doct. De reţinut şi creionarea atmosferei de teroare care domnea în URSS sub cârmuirea urmaşului lui Lenin – sunt evocate arestări samavolnice, deportări în masă, lagăre de concentrare, execuţii fără judecată. De asemenea, Moscova zilelor noastre, cu miliardari corupţi, cu o populaţie săracă şi ţinută în ignoranţă, cu clădiri mizere, dar şi cu altele opulente – e surprinsă de un bun cunoscător al decorului şi al realităţilor de acum din capitala ruşilor. O plăsmuire literară? Desigur. Dar "Arhanghelsk" pune întrebări de o stringentă actualitate, ce nu ne pot lăsa indiferenţi. Mai e oare posibil ca în spaţiul acela vast să mai apară un autocrat ca Stalin? Mai pot fi oamenii subjugaţi, ţinuţi într-o frică teribilă, de către cineva care să-i semene? Istoria se poate repeta şi-şi mai poate trimite fantomele printre noi?

"Cizmele grele se tropăiră pe duşumea. Întorcând capul, Kelso văzu pe unul dintre bărbaţii mascaţi ducându-se în fundul cabanei, ţintind cu arma în pământ şi începând să tragă la întâmplare. Se înfioră din cauza zgomotului asurzitor care reverbera puternic în spaţiul îngust şi, când se uită iarăşi, bărbatul mergea cu spatele, trăgând gloanţele cu mitraliera în şiruri regulate, în timp ce arma îi sălta în mână ca un burghiu pneumatic"
George Arion

Biografie

Robert Harris, născut în 1957, absolvent al Universităţii Cambridge, a lucrat timp de şase ani ca reporter pentru emisiunile BBC "Panorama" şi "Newsnight", apoi, în 1987, a devenit redactor pe probleme politice la "Observer". În prezent este colaborator permanent la "Sunday Times". A mai scris "Gotcha" – 1983, "Selling Hitler: The Story of the Hitler Diaries" – 1986, "Fatherland" – 1992 etc. "E vorba de un thriller excepţional, scris cu măiestrie, captivant de la început până la sfârşit" – Anthony Lejeune, National Review. "Romanul are una sau două fisuri şi nu trebuie luat ad litteram, dar este, fără îndoială, un thriller senzaţional" – Kate Saunders, New Statesman. "Un thriller alert, plin de suspans, mai tensionat decât alte romane ale lui Harris" – Peter Kemp, The Sunday Times.