Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tăcerea femeilor scris de autoarea britanică Pat Barker și publicat de Pandora M în colecția Literary Fiction este „o repovestire în cheie feministă, necruțătoare a Iliadei în care Barker dă glas furiei lui Briseis, regina captivă” spune The Oprah Magazine, iar The Economist observă că romanul este „aproape homeric în măreția sa, magistral și impresionant”.
Într-adevăr, Pat Barker reușește să aducă personajele epopeii antice mai aproape de zilele noastre, nu doar în ce privește mentalitatea lor, ci și ca semnificație și limbaj. Astfel, scriitoarea britanică „revizitează Iliada”, face o „reverență” în fața lui Homer, cel care a creat o operă al cărei sens persistă peste veacuri și extrage din epopee personaje cu o semnificație specială pentru noi, cei de azi, dezvăluind motivul care a stat la baza scrierii romanului Tăcerea femeilor: Am citit Iliada și am fost uluită de tăcere, de elocvența bărbaților și de absoluta tăcere a femeilor pe care și le dispută. Bărbații nu aud tăcerea femeilor. Ei doar se plâng de problemele lor.
Pat Barker justifică și alegerea lui Briseis, stăpâna cetății Lyrnessus, ca protagonistă a cărții: Am vrut să fie un roman despre ea pentru că, dincolo de toate, transformarea dintr-o regină într-o sclavă este atât de dramatică!
Alegerea lui Barker de a reinventa povești nespuse în Iliada a fost apreciată de unii critici, dar și contestată de alții, care au fost surprinși de limbajul și perspectiva modernă a romanului Tăcerea femeilor: Mărețul Ahile. Genialul Ahile, strălucitul Ahile, divinul Ahile...Epitete peste epitete. Noi nu l-am numit niciodată așa, noi îl numeam măcelarul. Reflecțiile de mai sus îi aparțin lui Briseis, care împărtășește cititorilor multe dintre gândurile ei pe parcursul romanului. Prin ochii reginei-sclave observăm eroii unei bătălii legendare, asasinarea fraților, a bărbaților cetății, umilințele femeilor, în numele cărora vorbește Briseis.
Impresionanta scenă din Iliada când regele Priam vine să ceară trupul lui Hector pentru funeralii este redată și în roman. Regele Priam face, într-adevăr, ceea ce niciun bărbat nu a mai făcut înaintea lui: sărută mâinile ucigașului fiului său, cerând să i se respecte demnitatea în moarte. Însă Briseis gândește cu amărăciune că ea face ceea ce femei fără număr au fost silite să facă înaintea ei: să desfacă picioarele înaintea bărbatului care i-a ucis soțul și frații.
În ce privește stilul modern al scriiturii, Pat Barker spune că este vorba doar despre universalitatea mesajului: În Tăcerea femeilor nu se întâmplă nimic nou, care să nu existe în lumea contemporană. Nici în Iliada nu se întâmplă nimic care să nu existe și în lumea de azi. Am făcut schimbări doar în ce privește armele, ceea ce nu înseamnă că e mai rău. E doar diferit.
Citește pe Antena3.ro
