Cinematografie / Concursul CNC văzut de Cristian Mungiu

Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, lista proiectelor câştigătoare la sesiunea noiembrie-decembrie 2008 a Concursului pe care îl organizează de două ori pe an.

Discuţiile despre regulamentul concursului, a legislaţiei în vigoare au fost şi de această dată la ordinea zilei. Cineastul Cristian Mungiu, membru al juriului de selecţie a proiectelor la secţiunea filme de ficţiune de lung şi scurt metraj, a prezentat, o serie de concluzii pe care le-a tras după ce a văzut cum funcţionează acest concurs "din interior”.

El a făcut publice constatările sale referitoare la şapte aspecte, menţionând că nu a semnat declaraţia comună care acordă creditele financiare în urma concursului, ci a semnat doar declaraţia comisiei care stabileşte ierarhia de concurs, iar CNC nu a dat publicităţii acest lucru. Eugen Şerbănescu, directorul general al CNC, a replicat faptul că instituţia pe care o conduce nu este de acord cu acest document şi nu-l dă publicităţii, deşi ar fi o interpretare corectă din punctul de vedere al lui Cristian Mungiu. Apreciatul regizor a afirmat că un alt concurs CNC în actualele condiţiile nu ar mai trebui să se desfăşoare.

Cristian Mungiu şi-a prezentat constatările

1.    Despre notele scenariilor. Există proiecte în acest concurs pe care unul sau doi membri ai juriului le-au apreciat cu note de 2 sau 3 iar ceilalaţi membri ai juriului cu 8 sau 9. Am solicitat ca măcar în cazurile unor asemenea discrepanţe cei care au dat notele să facă o apreciere publică despre scenariul respectiv care să expliciteze nota pe care au dat-o. Nu este o obligaţie a membrilor comisiei de selecţie prevăzută în lege sau regulament, dar ar fi spus mult despre buna credinţă a membrilor juriului în aprecierea proiectelor. Acest lucru nu se va întâmpla. În ce mă priveşte, eu am să îmi asum o asemenea apreciere publică pentru toate proiectele care au fost declarate câştigătoare.

2.    Despre momentul desecretizarii. S-au adus date suplimentare care au completat declaraţiile aplicanţilor după momentul desecretizarii dosarelor, invocându-se faptul ca datele respective fuseseră rătăcite prin birouri şi au fost găsite ulterior.

3.    Despre punctajul etapei a doua a concursului: calitatea producătorului şi calitatea regizorului. Verificând punctajele aplicanţilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decât cele socotite iniţial în cadrul Centrului Naţional al Cinematografiei. Comparând rezultatele, am constatat că fie anumite capitole ale fişei de punctaj erau interpretate greşit, fie că multe date din dosarele candidaţilor nu erau adevărate. A ieşit la iveală că etapa a doua a concursului – calcularea punctajelor din dosarele aplicanţilor - nu este precisă ci interpretabilă în funcţie de cine socoteşte punctajul.

4.    Despre fişa de calcul a regizorului debutant. Fişa de calcul a regizorului debutant a fost interpretată greşit generând punctaje mai mari decât maximum posibil. Este posibil ca această fişă să se fi interpretat greşit de când există regulamentul actual. Se poate verifica.

5.    Despre aprecierea bugetelor. CNC a decis la ultimele concursuri să solicite unor experţi o recalculare "corectă” a bugetelor aplicanţilor. Se taie din bugetele candidaţilor la libera apreciere a acestor experţi, influenţându-se decisiv rezultatul concursului, devenind irelevant pe ce loc te-a clasat comisia de selecţie. Am solicitat în scris să fie făcute publice criterii comune după care judecă aceşti experţi, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

6.    Despre mecanismul de decizie al Consiliul de Administraţie al CNC. Consiliul de Administraţie este cel care validează creditele alocate fiecărui aplicant, deşi nu citeşte scenariile şi nu analizează bugetele. Ni s-a explicat că ia această decizie pe baza recomandărilor comisiei de selecţie şi a experţilor financiari. În cazul nostru, la şedinţa de validare a creditelor alocate fiecărui proiect, CNC nu a permis prezenţa comisiei de selecţie în sala de şedinţe atunci când experţii financiari au făcut propunerile referitoare la creditul de alocat fiecărui proiect.

7.    Despre contestaţii. Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producătorului şi regizorului sau cuantumurile financiare alocate de către Consiliul de Administraţie. În mod normal, rezultatele definitive ale concursului ar trebui să se dea după ce se analizează contestaţiile. Când un proiect câştigă la contestaţie înseamnă că el ar fi trebuit să se fi aflat pe lista câştigătorilor şi că a fost declasat din greşeală de către Consiliul de Administraţie al CNC, permiţând finanţarea în schimbul unui alt proiect care nu ar fi trebuit finanţat.

Rezultatele concursului
 
Sunt opt proiecte câştigătoare la secţiunea lungmetraj, cu un fond total de 7.908.825 de lei. Cea mai mare finanţare a obţinut-o proiectul "Marţi, după Crăciun" (Multimedia Est), regia Radu Muntean – 1.366.330 lei, urmat de "Chira Chiralina" (Castel Film), regia Dan Piţa – 1.296.480 de lei şi "Funerarii fericite” (Media Pro Pictures), regia Horaţiu Mălăele – 1.220.220 de lei. Vor mai regiza filme artistice Eran Riklis, Adrian Popovici, Nicolae Mărginreanu, Igor Cobâleanski şi Dinu Tănase. Din juriu au făcut parte Cristian Mungiu, Alexa Visarion, Doru Mitran, Dan Nuţu şi Radu F. Alexandru.

Lungmetrajul lui Radu Jude, "Toată lumea din familia noastră”, produs de Hi Film Productions, firmă condusă de Ada Solomon, a fost scos de  către Consiliul de Administraţie al CNC de pe listă, neobţinând finanţare. Potrivit punctajului era pe poziţia a doua, după proiectul lui Radu Muntean. Hi Film va depune contestaţie în urma deciziei CNC de a exclude de la finanţare proiectul "Toată lumea din familia noastră", aducând ca argument un "posibil conflict de interese", deoarece Alexandru Solomon - soţul Adei Solomon - a fost membru al comisiei de evaluare a proiectelor de Documentar şi Animaţie.

Alexandru Solomon a precizat că l-a sesizat pe Eugen Şerbănescu cu privire la prezenţa lui în comisie şi la faptul că Hi Film Productions intră în competiţie.

Debutanţii

La categoria "Lungmetraj debut" au fost finanţate trei proiecte: "Morgen" (Mandragora), regia Marian Crişan, care a primit suma de 1.174.389 de lei, "Copil-miner" (Europolis Film) de Alexandra Gulea - 1.045.500 de lei şi "Carmen nu se mai întoarce" (Filmex Film), regia  Doru Niţescu - 1.080.111 lei.

Pentru documentare s-a alocat suma de 1.500.000 de lei. Au câştigat "Ultimul tango la Munchen" de Alexander Nanau, "Lumea în pătrăţele" de Ivana Mladenovici, "Regele scamator" de Şerban Marinescu, "Averea diavolului" de Radu Gabrea şi "Anapurna" de Forin Iepan.

La secţiunea "Scurtmetraj" au fost finanţate şapte proiecte, cu 774.906 lei: "Colivia" de Adrian Sitaru, "Trenul foamei" de Viorel Timaru, "Lunch time" de Ciprian Alexandrescu, "Junkie" de Bogdan Mirică, "Tatăl meu e cel mai tare" de Radu Potcoavă, "O femeie urmăreşte un bărbat" (coproducţie) de Iulia Rugină, Miruna Boruzescu, Eva Pervolovici şi Stanca Radu şi "Excursia" de Laurenţiu Rusescu.

Au fost finanţate două proiecte la secţiunea "Animaţie", cu 1.500.000 de lei: 200.000 de lei au revenit pentru "Secretul" de Szasz Zolt iar 1.300.000 de lei pentru "Paradisul lui Diego" de Eckart Fingberg.

Au fost finanţate şi zece proiecte de dezvoltare, cu suma totală de 271.992 lei: "Dragoş Vodă" de Valeriu Turcanu, "Şapte poveşti cu lăutari" de Liviu Săndulescu, "Înainte şi după" de Carmen Diaconu şi Dumitru Crudu, "Zamolxis" de Ioan Ionescu, "Gaudeamus Igitur" de Augustina Stanciu, "Out of Sight" de Denis Dinulescu, "Procesul" de Manuela Morar, "A doua moarte" de Eugen Ovidiu Chirovici şi Raluca Jurcovan, "By Pass" de Dan Sorin Stăiculescu şi Alin Ludu Dumbravă şi "Despre cosmetice şi fericire" de Ruxandra Zenide.

Comisia pentru Documentar şi Animaţie a fost formată din regizorii Alexandru Solomon, Constantin Păun şi criticul de film Viorica Bucu.