Documentarele realizate de cineaști din Europa și America Latină – Francisco Marise, Adán Aliaga, Pablo Briones, Álex Lora și Nuria Ibáñez – au fost selecționate la ediția din 2019 a Festivalului din Málaga – „Cine en español”.
Toate filmele vor fi disponible, cu subtitrare în limba engleză, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes timp de 48 de ore, începând cu ora 21:00 din ziua programată.
Institutul Cervantes, în colaborare cu Festivalul din Málaga – „Cine en español”, difuzează, pe canalul său de Vimeo, până pe 28 mai, ciclul de filme „Zonazine documental en español”, cuprinzând patru documentare coproduse de artiști din Europa și America Latină, o mostră a caracterului internațional (prin tematică, geografie și sfere de interes) de care dă dovadă acest gen cinematografic. Aceste filme oferă perspectiva celuilalt, îndepărtată, dar nu străină, un aspect cultivat în ultima vreme de documentarul hispanoamerican.
Zonazine, al cărui nume provine de la una dintre secțiunile festivalului andaluz, este un proiect de tradiție al Institutului Cervantes și este dedicat, din 2014, cinematografiei documentare, punând accent pe creații care caută formule expresive de a experimenta, la granița cu nonficțiunea, alături de alte propuneri care se conturează drept cronici ale realității, cu scopul de a face cunoscute cele mai de seamă documentare contemporante, realizate de artiști spanioli și latinoamericani.
Festivalul din Málaga, ce va sărbători în 2022 cea de-a 25-a aniversare, a pus preț încă de la prima ediție pe secțiunea dedicată filmului de non-ficțiune, care, de-a lungul timpului, a ajuns să constituie o marcă de identitate a festivalului. Programarea documentarelor din Spania, Portugalia, America Latină și din țări terțe, dar centrate pe aspecte din viața din țările ibero-romanice, face posibilă, de mulți ani, trasarea un soi de hartă a intereselor cineaștilor și producătorilor din sfera complexă, de multe ori de necuprins a documentarului.
Selecția din acest ciclu de filme este o dovadă a caracterului internațional al temelor abordate, a accentului pus pe diversitate, precum și a folosirii unor metode ce depășesc tiparele din trecut, axate pe documentare sociologice, politice și antropologice.
Multipremiatul Adán Aliaga și nu mai puțin apreciatul Álex Lora, care locuiește de mulți ani în New York, surprind, în El cuarto reino/Al patrulea regat (2018), reversul „visului american”, într-un centru de reciclare din orașul care mai este numit și „Marele Măr”. Acolo se vor centra nu doar eforturile de reciclare a plasticului adunat de câțiva marginali ai societății (mulți dintre ei de origine străină), pentru care pare imposibilă orice dezvoltare personală, ci propria lor viață. Vor întâlni un personaj puternic, maternal și în același timp exigent, care îi va proteja: călugărița Ana Martínez, elementul central al acestui documentar tăios, exact și, pe alocuri, profund poetic.
La rândul său, un cineast italiano-argentinian precum Francisco Marise filmează în Cuba un documentar puternic ce îl are în centru pe un soldat în retragere. Para la guerra/În numele războiului (2018) prezintă o analiză a vieții de zi cu zi a unui fost membru din Corpul Special al Armatei cubaneze, care a luptat în Africa, dar și în Nicaragua, în numele unui internaționalism proletar ce azi pare un rebut al unui trecut idealizat și îndepărtat.
O privire din exterior o oferă și argentinianul Pablo Briones, care trăiește în Elveția și care, cu o răbdare de călugăr franciscan, filmează, tot în Cuba, ultima vară petrecută împreună de doi copii prieteni: Antuán (de 13 ani) și Leonel (de 9 ani). Locuind într-o suburbie rurală, ambii sunt conștienți că prietenia lor s-ar putea încheia curând, căci Antuán urmează să se mute, la finalul verii, în Havana, ceea ce cu siguranță va face imposibilă revederea lor. Perspectiva nonintervențională a lui Briones reușește să surprindă, în Baracoa, cele mai fine nuanțe, vorbirea cotidiană, visurile și speranțele celor doi copii care abia își încep viața și trebuie să se obișnuiască cu ideea că îi vor aștepta mereu surprize neprevăzute și frustrante.
Tot de departe vine perspectiva unei cineaste spaniole care a locuit mulți ani în Mexic, Nuria Ibáñez În Una corriente salvaje/Un curent sălbatic (2018), viața de zi cu zi a doi pescari, Omar y Chilo, este surprinsă cu o delicatețe ce nu lasă loc nici unei judecăți. Ibáñez filmează existența cotidiană a doi bărbați, unul aflat într-un puternic conflict cu congenerii săi (mizantropia sa justifică alegera sa de a se retrage într-o cabană izolată și austeră, situată în Bahía de los Ángeles, în statul Baja California), iar celălalt se confruntă cu o suferință fără leac, cauzată de moartea fiului său. Ceea ce izbutește Ibáñez nu este la îndemâna oricui: fără să lase deoparte statutul său de observator, perspectiva sa devine din ce în ce mai apropiată de cea a protagoniștilor, terminând prin a construi o poveste credibilă, lipsită de orice element convențional și banal.
Program
- 14 mai: Para la guerra/În numele războiului de Francisco Marise (Cuba-Spania-Argentina, 2018)
- 21 mai: Baracoa de Pablo Briones, Sean Clark și Jace Freeman (Columbia-Elveția, 2019)
- 28 mai: Una corriente salvaje/Un curent sălbatic de Nuria Ibáñez (Mexic, 2018)