Un film interzis timp de 16 ani

Vi s-a întâmplat să faceţi o faptă bună crezând că astfel lumea va deveni mai bună? Suntem siguri că da. Cei care cred că restul lumii este aidoma lor au această tendinţă de a ajuta fără a cere ceva în schimb. Dar pentru cel care crede că oamenii mai pot fi buni, undeva în adâncul sufletului lor, trezirea la realitate poate fi bruscă şi dureroasă.

În această categorie se înscrie capodopera marelui cineast spaniol Luis Bunuel, "Viridiana". Filmul narează o poveste simplă, uşor de înţeles, dar extrem de realist transpusă pe marele ecran. A fost turnat la Madrid, în studio şi pe o foarte frumoasă proprietate din afara oraşului. Astăzi acestea nu mai există. Un buget normal pentru acele vremuri, actori excelenţi şi şapte sau opt săptămâni de filmări. Atât a avut la dispoziţie Luis Bunuel, dar rezultatul a fost de-a dreptul copleşitor.

Viridiana (Silvia Pinal) este o tânără călugăriţă aflată în preajma momentului depunerii jurămintelor. Sfătuită să ceară binecuvântarea unchiului său, ea va ajunge la conacul acestuia, plănuind să stea câteva zile. Don Jaime (Fernando Rey), unchiul Viridianei, este bolnav, iar ea îl îngrijeşte simţindu-se fericită că face astfel o faptă bună. Dar unchiul îi face avansuri şi îi propune să se căsătorească, nu înainte de a o îmbrăca în rochia de mireasă a logodnicei sale moarte, spunându-i că Viridiana seamănă perfect cu ea. Fata refuză şi leşină. Don Jaime o minte că a violat-o doar pentru a o determina să accepte, dar ea pleacă. La scurt timp se va întoarce deoarece unchiul recurge la un gest deloc creştinesc: se sinucide. Frumoasa femeie transformă conacul, din dorinţa de a-i ajuta pe cei năpăstuiţi în azil, dar nimic din ce le oferă nu reuşeşte să aducă la lumină sufletele damnate. Viridiana îşi doreşte să facă o faptă bună şi să aibă grijă de cerşetori, dar aceştia nu o răsplătesc. Tânăra femeie devine victima unei lumi formate din scursurile societăţii.

Ea face acum cunoştinţă cu realitatea vieţii, cu violenţa acesteia. Regizorul relevă trăiri autentice, puternice, sfâşietoare. Aşezarea cerşetorilor la masă asemeni apostolilor din "Cina cea de taină" a lui Da Vinci, locul lui Iisus fiind ocupat de un orb, cel mai murdar dintre personajele poveştii, i-au atras lui Bunuel oprobriul Vaticanului, dar i-a adus şi premiul Palme d'Or în anul 1961.

Considerat blasfemiator, "Viridiana" a declanşat un puternic scandal în structurile cinematografiei franchiste. A fost interzis de cenzura spaniolă timp de 16 ani. La centenarul Bunuel din anul 2000, "Viridiana" se afla pe primul loc în topul celor mai bune filme ale regizorului, 'alcătuit prin votul a 94 de oameni de artă spanioli. Luis Bunuel s-a născut la Calanda în 1900 şi a debutat în cinematografie în Franţa ca asistent al lui Jean Epstein în anii 1925-1927. Luis Bunuel a rămas reprezentantul cel mai de seamă al curentului pe care el însuşi l-a adus la viaţă în anul de graţie 1929, suprarealismul, cu "Câinele andaluz", celebru pentru secvenţa şocantă în care ochiul unei femei este secţionat de lama unui bărbier.

Fiind bun prieten cu Salvador Dali, marele pictor spaniol, împreună cu care a realizat două filme, "Câinele andaluz" - 1928 şi "Epoca de aur" - 1930. După un documentar, în fapt un teribil rechizitoriu asupra mizeriei din Spania, şi după o pauză de creaţie de peste 12 ani urmează o operă din care reţinem "Los Olivados" - 1950, "El" - 1951, "Aventurile lui Robinson Crusoe" - 1954, "Nazarin" - 1960, "Viridiana" - 1961 şi "Belle de jour" - 1967.