Kabaret: omagiul Patriciei

Franţuzoaica are aproape 43 de ani şi arată ca o studentă. Dar nu acesta este motivul pentru care românii şi-au pus hainele de duminică şi au venit la Sala Palatului la 14 iunie. "Magnetul" a fost vocea rafinat guturală a mademoisellei care cântă blues...

Cabaretul înseamnă show, fum, culoare, dans, muzică. O lume a distracţiei uşor teatralizate, o lume strălucitoare atât timp cât reflectoarele sunt aprinse. Un tip de spectacol dintr-o altă epocă, pe care Patricia Kaas a încercat să-l recreeze prin show-ul pe care l-a dus în turneu prin toată lumea, "Kabaret".

VIVE LA MUSIQUE!
Concertul de la Bucureşti a adunat peste 4.000 de spectatori la Sala Palatului. Deşi a început cu o jumătate de oră întârziere, spectacolul (care a durat două ore) şi-a meritat aşteptarea. Cântăreaţa şi-a întâmpinat publicul cu zâmbetul pe buze şi mici glume "în program". Spre exemplu, la începutul dialogului cu spectatorii, a întrebat, în limba ei maternă: "Deci, vorbim în franceză?", pentru ca apoi să continue cu replici în engleză. De altfel, a avut grijă pe parcursul întregului show să vorbească şi în franceză, şi în engleză, pentru ca toată lumea să înţeleagă ce spune.

"Kabaret" şi-a deschis porţile cu o piesă celebră - "Mon mec a moi", de pe albumul de debut al Patriciei, "Mademoiselle chante...". A continuat programul cu piese de pe albumul Kabaret, alternate cu hiturile pe care publicul din România le-a fredonat alături de ea. Finalul a fost rezervat melodiei pe care a interpretat-o în numele Franţei în finala Eurovision 2009, "Et s'il fallait le faire". Concertul a fost, aşa cum a promis şi cântăreaţa, nu un recital, ci un spectacol care a inclus proiecţii alb-negru pe un ecran uriaş, balet contemporan şi elemente de teatru care omagiază anii '30 şi femeile care au trăit în acea perioadă. Patricia Kaas a schimbat trei ţinute îndrăzneţe pe parcursul celor două ore şi a atras atenţia publicului şi prin felul în care arată şi dansează. Spectacolul "Kabaret" îl are ca producător pe Frédéric Helbert, scenografia este semnată de Christophe Martin, iar coregrafia de Régis Obadia.

"Îmi amintesc când am fost aici ultima dată. A fost acum patru-cinci ani. Era foarte cald afară. De fiecare dată când venim, aducem soarele cu noi. Vă mulţumesc că sunteţi aici. Am vrut ca acest show să fie un omagiu adus anilor '30"
Patricia Kaas