Muzicienii români cer 95 de ani de protecţie

Muzicieni de renume precum Angela Gheorghiu, Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Nicu Alifantis, Dan Bittman, Ştefan Bănică Jr, Ducu Bertzi, Florin Chilian, Virgil Popescu, Vlady Cnejevici, Marian Ionescu, Mihai Georgescu şi mulţi alţii cer, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii, extinderea protecţiei drepturilor de autor de la 50 la 95 de ani.

Artiştii susţin astfel propunerea Comisiei Europene de a modifica Directiva Termenului de Protecţie existentă, cu precizarea că prevederile sunt adăugate astfel încât acestea nu subminează propriul lor scop, care va funcţiona şi va reflecta realitatea industriei muzicale. Legislaţia cu privire la extinderea protecţiei drepturilor de autor asupra operelor a fost aprobată, în februarie, de Comisia pentru Afaceri Juridice din cadrul Parlamentului European. Faţă de această iniţiativă, Guvernul României înţelege să se opună fără a preciza motive concrete. Mai exact, Ministerul Culturii împreună cu Departamentul de Afaceri Europene (DAE) au transmis Reprezentantului Permanent al României la UE, Marius Hirţe precum şi Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, Rodica Pârvu, opoziţia faţă de acest proiect de Directivă, aceştia votând totodată şi pentru blocarea discuţiilor pe marginea proiectului. "Propunerea Comisiei de a extinde termenul de protecţie la 95 de ani este foarte oportună", precizează artiştii.

SE FACILITEAZĂ PIRATERIA
"Într-o vreme în care industriile de creaţie bazate pe proprietatea intelectuală generează un procent în creştere de PIB în UE (în România, contribuţia industriilor bazate pe copyright la PIB este de 5% la nivelul anului 2005, în prezent fiind mai ridicată), diferenţa actuală între termenul de protecţie european şi cel din Statele Unite pune în mod clar casele de discuri şi artiştii din Europa într-un dezavantaj concurenţial", mai spun ei. Artiştii subliniază că diferenţa semnificativă dintre termenele de protecţie din UE şi SUA facilitează pirateria, în mod special în mediul online. "Înregistrările care sunt pe cale să iasă de sub protecţie includ câteva din cele mai importante lucrări muzicale clasice şi lucrări ale unor artişti de top ai secolului al XX-lea (Beatles, dar şi Maria Tănase, Anda Călugăreanu, Florian Pittiş etc.). (...) care sunt motivele?

Avem cunoştinţă de faptul că Ministerul Culturii şi Departamentul pentru Afaceri Europene se opun acestui demers european. Nu ştim care sunt motivele pentru care sunteţi împotriva prelungirii termenului de protecţie de la 50 de ani la 95, dar ştim că acest lucru nu este ceea ce noi ne dorim, nu este de natură să ne încurajeze credinţa că din creaţia artistică se poate trăi şi după ce nu mai eşti în putere, atunci când ar trebui să poţi trăi, ca orice om care a muncit toată viaţa, de pe urma realizărilor, creaţiilor tale din perioada activă", au mai scris artiştii. "Consecinţa directă a ieşirii muzicii din perioada de protecţie este aceea că oricine, după bunul său plac, poate folosi orice înregistrare sau operă fără a avea acordul artistului, ceea ce va duce la scăderea valorii patrimoniului cultural al României", subliniază ei.

ARTIŞTILOR, NICI UN VENIT
"Nu putem fi de acord ca, pe perioada vieţii noastre sau a copiilor noştri, munca noastră să fie la discreţia oricui şi să nu ne aducă nici un venit, nici un beneficiu care ni se cuvine de drept", mai spun muzicienii în scrisoarea deschisă adresată ministrului Paleologu. În România, protecţia drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială a fost o problemă pentru aderarea la Uniunea Europeană, capitolul fiind marcat cu steguleţ galben la raportul de ţară al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005. Comisia Europeană a taxat atunci în special gradul ridicat al pirateriei în România, solicitând autorităţilor române o intervenţie rapidă în acest domeniu.