O istorie a Festivalului Internaţional George Enescu (III)

In cadrul celei de-a XIV-a editii s-au aniversat 40 de ani de la initierea primului Festival International George Enescu, iar manifestarea din 1998 s-a apropiat foarte mult de bogatia sonora de odinioara. In plus, festivalul s-a imbagatit cu doua serii de concerte consacrate in prezent: seria Midnight, gazduita in noptile sfarsiturilor de saptamana la Ateneul Roman, dedicata in 1998 lui Johann Sebastian Bach si seria Muzica romaneasca a secolului XX (cu sprijinul Orchestrei Nationale Radio si al formatiilor Archaeus, Concordia, Contraste, Romantica si Trio Modus).

In afara acestora au mai fost organizate Seminarul International George Enescu si muzica secolului XX si Seminarul International International Artist Managers Asociation cu tema Directii de dezvoltare ale schimburilor culturale manageriale.
12 formatii muzicale internationale au participat in editia acestui an: Orchestra Simfonica BBC, Orchestra Simfonica din Chicago, Orchestra Tonhalle din Zürich, Orchestra Nationala a Frantei, Orchestra Simfonica din Köln, Orchestra Simfonica din Barcelona, Orchestra Festivalului din Budapesta, Orchestra Simfonica din Ierusalim, Orchestra Virtuozii din Moscova, Orchestra Nationala a Academiei Santa Cecilia din Roma, Orchestra de Camera Kremerata Baltica si cvartetul Alban Berg, acesta din urma oferind unul dintre marile evenimente artistice ale editiei din 1998. Dintre solistii care au onorat cu prezenta festivalul ii amintim pe Viktoria Mullova, Gidon Kremer, Misha Maisky, Peter Donhoe, Hans Peter Zimmermann, Shlomo Minz, Barbara Hendricks, Vladimir Spivakov, Yan Pascal Tortellier, Lawrence Foster, Daniel Barenboim si Lord Yehudi Menuhin, pentru ultima oara prezent in fata publicului romanesc, maestrul incetand din viata in anul urmator.

Ca o premiera, Radio France in colaborare cu Societatea Romana de Radiodifuziune au transmis in direct timp de 18 ore deschiderea festivalului si opera Oedipe. Tot la capitolul repertoriu liric, o anecdotica de culise: motivatia intarzierii cu jumatate de ora a spectacolelor cu Paiate si Cavalleria Rusticana s-a datorat calului de la Circul de Stat din Bucuresti, care trebuia sa apara pe scena si al carui transport s-a dovedit mai dificil decat se preconizase initial.

Editia din 2001 a fost cu siguranta una dintre cele mai bogate si mai stralucitoare in ansamblul tuturor celor 15 manifestari internationale derulate pana atunci. Multe nume mari ale scenelor internationale au concertat la Bucuresti in cele aproape trei saptamani de festival. Chiar daca uneori valoarea anumitor solisti a fost departe de asteptarile publicului (cea mai mare dezamagire a fost produsa de Orchestra Teatrului Scala din Milano cu Riccardo Muti la pupitrul dirijoral), alteori dimpotriva, asteptarile au fost nu numai confirmate, ci chiar depasite valoric (multi auditori nu cred ca vor uita curand concertele sustinute de Kurt Masur la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Londra, de Sakari Oramo la pupitrul Orchestrei din Birmingham si mai ales de Seiji Ozawa cu Orchestra Filarmonica din Viena).

O simpla enumerare a interpretilor veniti la aceasta a XV-a editie este probabil de ajuns pentru a creiona o imagine de ansamblu a manifestarii: Hélène Grimaud, Vasko Vasilev, Jean-Phillippe Collard, Rudolf Buchbinder, Maurice André, Maxim Vengerov, Pierre Amoyal, Isabelle Faust, Christian Zacharias, Christoph Eschenbach, Laurent Petitgirard, Kurt Masur, Claus Peter Flor, Alexandros Myrat, Michel Plasson, Seiji Ozawa, Ghenadi Rojdestvenski, Leopold Hager, Sakari Oramo si Riccardo Muti. Alaturi de aceste nume mari ale scenelor mondiale au stat formatii instrumentale de prestigiu: Orchestra Simfonica din Paris, Orchestra Filarmonicii din Londra, Capela Simfonica de Stat a Rusiei, Orchestra Radiodifuziunii din Hamburg, Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse, Orchestra Simfonica din Birmingham, Orchestra Filarmonicii din Viena, Orchestra Festivalului Penderecki, Orchestra de camera din Lausanne sau Orchestra de camera din Londra.

Spectacolul Oedipe de George Enescu, o coproductie a Operei de Stat din Viena si a Operei Germane din Berlin, in regia lui Götz Friedrich, a fost interpretat in premiera de Orchestra Filarmonicii George Enescu, dirijata de Cristian Mandeal. Regizorul Gotz Friedrich s-a concentrat pe un spectacol esentializat, cu simboluri rafinate si cosmopolite iar dificilul si complexul rol Oedipe a fost interpretat de baritonul Esa Ruuttunen, artistul finlandez oferind o versiune interesanta si apreciata, unui personaj care pentru publicul romanesc s-a identificat ani la rand cu figura marelui David Ohanesian.

Concursul International George Enescu a fost organizat in 2003 cu o saptamana inaintea festivalului, permitand includerea finalelor si a Concertului de Gala in programul editiei. La fel ca in 2001, au continuat seriile Concertelor de la miezul noptii, in acest an accentul cazand pe Ludwig van Beethoven (Beethoven by Midnight), din a carui creatie au fost interpretate 26 de lucrari.

Excelenta artistica a invitatilor prezenti la cea de-a XVI-a editie a Festivalului International George Enescu a fost confi rmata si in 2003, cand au putut fi ascultate 11 orchestre simfonice internationale, printre care se numara Orchestra Simfonica din Londra, cu Sir Colin Davis la pupitru, Orchestra Maggio Musicale Fiorentino condusa de Zubin Mehta, o prezenta deja familiara in programele Festivalului International George Enescu, Orchestra Academiei Nationale Santa Cecilia din Roma, cu Myung Whun Chung la conducerea dirijorala, Orchestra Filarmonicii din Helsinki, condusa de respectatul Leif Segerstam, Orchestra Regala din Stockholm (dirijor Alain Gilbert) sau Orchestra Simfonica din Viena (dirijor Vladimir Fedoseev). Spectatorii romani au mai putut urmari de asemenea Kremerata Baltika a lui Gidon Kremer, Camerata Salzburg, Orchestra Gulbenkian din Lisabona sau Ansamblul Britten Sinfonia din Marea Britanie. In randul solistilor care s-au evidentiat pe parcursul acestei editii se numara Maxim Vengerov, Gidon Kremer, Ivo Pogorelich, Leonidas Kavakos, Sarah Chang, Leontina Vaduva sau Misha Maisky.

Pentru editia din 2003, Petrica Ionescu a realizat o montare moderna a operei enesciene Oedipe, cu focuri de artificii, lumini si lasere. Noua versiune a lui Petrica Ionescu, pentru prima data invitat la Opera Nationala Bucuresti, a folosit decoruri masive, costume cu iz fantastic, creatii semnate de Catalin Ionescu Arbore, actualul director al institutiei bucurestene, iar rolul principal i-a revenit lui Stefan Ignat. La conducerea dirijorala s-a afl at Ernst Märzendorfer, iar intregul spectacol a fost interpretat pentru prima oara in limba franceza, o premiera in Romania. Desi a fost considerata de unii critici de specialitate o combinatie intre perfectiune si kitsch, montarea a fost reeditata si la editia urmatoare, cea din 2005.

Tot in 2003 s-a initiat pentru prima oara in istoria manifestarii organizarea unor concerte in Piata Festivalului, idee care va ficontinuata pe parcursul urmatoarelor editii. Astfel, Festivalul International George Enescu iesea intr-un mod simbolic in intampinarea posibililor ascultatori, facilitand accesul celor nefamiliarizati, poate, cu muzica clasica spre acest tip de repertoriu. Nu intamplator, programele propuse in Piata Festivalului au fost si in general sunt mult mai accesibile decat cele care pot fi audiate in salile de concert. Despre ultimele trei editii ale Festivalului International George Enescu ne vom aminti in ultimul episod dedicat istoriei celei mai importante manifestari muzicale romanesti.