x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Ce a ieșit din combinarea #rezist cu COVID 19: Sâmburele mișcării antisistem din România a încolțit odată cu măsurile luate de guvernanți în pandemie

Ce a ieșit din combinarea #rezist cu COVID 19: Sâmburele mișcării antisistem din România a încolțit odată cu măsurile luate de guvernanți în pandemie

de Ion Alexandru    |    14 Ian 2025   •   08:20
Ce a ieșit din combinarea #rezist cu COVID 19: Sâmburele mișcării antisistem din România a încolțit odată cu măsurile luate de guvernanți în pandemie

Vaccinarea, restricționarea liberei circulații și teama de război au condus la realitatea electorală din 2024-2025. Cauzele creșterii partidelor „suveraniste” și a candidatului cvasinecunoscut Georgescu, vechi de patru ani.

Mișcarea antisistem din România, catalogată drept suveranistă și, cu anumite accente, chiar extremistă, care a generat în anul electoral din anul 2024 un candidat la alegerile prezidențiale clasat în turul al doilea de tipul lui Călin Georgescu și partide parlamentare de genul AUR, SOS România și POT (Partidul Oamenilor Tineri), își are originea în nemulțumirea profundă cauzată la nivelul unei largi pături a populației din România în ultimii patru ani. Iar scânteia a fost generată de măsurile guvernamentale luate în perioada pandemiei, pornind de la limitarea drepturilor și libertăților, până la condiționarea accesului în anumite spații sau chiar la locul de muncă de vaccinarea anti-Covid-19. Forțele politice care s-au ridicat pe valul pandemiei au speculat și declanșarea războiului provocat de Rusia în Ucraina și au generat, la nivelul populației, teama că „sistemul” vrea să bage România în război. Pe rețelele de socializare, votanții acestor partide acuză că responsabilii măsurilor din pandemie nu au plătit. Cu toate că, din punct de vedere politic, o serie de astfel de responsabili au plătit politic, iar alții s-au ales chiar cu dosare penale.

O parte din cei care astăzi sunt militanți anti-establishment s-a revendicat, în perioada 2017 – 2019, din gruparea denumită #rezist, și care au „luptat” în stradă și pe rețelele de socializare împotriva lui Liviu Dragnea. O parte mult mai numeroasă, însă, a îmbrățișat așa-zisa mișcare suveranistă, a adoptat o atitudine împotriva partidelor mainstream mai ales după anul 2020, după măsurile pe care guvernele care s-au succedat le-au luat în timpul pandemiei de Covid-19.

Au existat mai mulți factori declanșatori ai acestui fenomen, plecând de la decretul prezidențial remis de către președintele României, Klaus Werner Iohannis, în luna martie a anului 2020, prin care a fost instituită starea de urgență la nivel național. Această stare de urgență a venit la pachet cu o serie de măsuri prin care au fost limitate și chiar încălcate grosolan o serie de drepturi și libertăți fundamentale în România.

Printre aceste drepturi restrânse se numărau dreptul la libera circulație, dreptul la muncă, dreptul la sănătate. Au fost închise spitale, a fost interzisă organizarea unor ceremonii funerare, morții din pandemie au fost îngropați în saci din plastic, cu slujbe religioase restrânse. Au fost închise biserici, au fost puse pe butuci multe afaceri mici și au fost aplicate amenzi uriașe, declarate, ulterior, ca fiind neconstituționale, pentru cei care ieșeau din case fără adeverință scrisă.

De la starea de urgență la cea de alertă prelungită

După ridicarea stării de urgență, a fost instituită la nivel național starea de alertă, începând cu luna mai a anului 2020 și până în luna martie a anului 2022. Această stare de alertă a fost prelungită, lunar, prin Hotărâre de Guvern și a venit, de asemenea, la pachet cu o serie de restricții pentru populație și de restrângere a drepturilor și libertăților constituționale.

Carantina, limitarea sau condiționarea exercitării dreptului la liberă circulație pe timpul nopții, impunerea portului măștii de protecție, mai întâi în spațiile publice închise, după care și în spațiile publice deschise.

Tot după instituirea stării de alertă, a fost declanșată operațiunea vaccinării anti-Covid-19. La început, vaccinarea era prezentată ca una voluntară, după care s-au pregătit măsuri pentru ca această vaccinare să devină o condiție esențială pentru exercitarea unor drepturi și libertăți. S-a ajuns până acolo încât s-a condiționat accesul în anumite incinte a persoanelor nevaccinate sau netestate sau la interzicerea accesului persoanelor în magazinele esențiale dacă nu prezentau certificatul „verde”. Mai mult, a fost inițiat, în Parlament, un proiect de lege care să condiționeze accesul la locul de muncă de deținerea unui certificat de vaccinare sau de testare.

Ascensiunea politică a zonei suveraniste – specularea momentului

Toate aceste măsuri, în majoritate deloc apreciate de populație, lucru certificat și de rata extrem de scăzută de conformare la vaccinare, s-au dovedit a fi nu doar abuzive, neconstituționale, dar au generat o frustrare atât de mare la nivelul societății, încât s-a ajuns, la nivelul anului electoral 2024, la declanșarea unei revolte și la generarea pericolulul așternerii unui drum aproape fără obstacole pentru un candidat cu discurs prorus, anti-UE și anti-NATO.

Asta, și în condițiile în care, după ridicarea restricțiilor din pandemie, a izbucnit războiul din Ucraina, provocat de Federația Rusă, iar politicienii care s-au ridicat pe valul pandemiei s-au cocoțat imediat și pe acest eveniment, speculând din punct de vedere electoral situația și alarmând, în mod fals, populația, că guvernanții vor să bage România în război. Pe lângă frustrarea generată de pandemie, la nivelul societății a fost instituit și un nivel sporit de teamă cu privire la războiu. 

În acest sens, ascensiunea partidelor antisistem a început cu anul 2020, cu AUR, partid proaspăt înființat care, la alegerile parlamentare din anul 2020, a luat, la Camera Deputaților, 535.831 de voturi (9,08%) și la Senat 541.938 de voturi (9,17%).

AUR a activat, odată cu intrarea în Parlament, ca o organizație antisistem în toată perioada legislaturii trecute și, în ciuda faptului că, în cei patru ani de mandat, în interiorul partidului au avut loc rupturi, formațiunea condusă de George Simion a reușit ca, în alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024, să se claseze pe locul al doilea, după Alianța PSD-PNL, cu 1.321.272 de voturi (14,9%).

Din AUR s-a desprins o nouă formațiune, SOS România, fondată de Diana Ivanovici Șoșoacă, partid care, la alegerile europarlamentare din data de 9 iunie 2024, a obținut 445.591 de voturi (5,04%)/ Apoi, la alegerile prezidențiale din 2024, în primul tur, candidații suveraniști Călin Georgescu, George Simion, Cristian Terheș, Alexandra Păcuraru și Silviu Predoiu au obținut, împreună, 3.523.252 voturi, adică 37,22% din totalul voturilor valabil exprimate. Mai mult, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, partidele suveraniste, din care fac parte AUR, SOS România, POT, PNCR, PPR, ANC, PNR, AND, POC, PP, PUGD, PMNȚCD, PD și PRN au luat, cu totul, 3.439.161 voturi.

Vot din frustrare și din răzbunare? Unii responsabili au plătit cu funcțiile și sunt cercetați de parchete

Electoratul acestor partide este compus, în principal, din oameni revoltați de măsurile din pandemie și care nu neapărat că și-au pus încrederea în aceste forțe politice, ci au decis să le dea o „lecție” celor din clasa politică mainstream. Un vot de răzbunare, o răcorire a frustrărilor acumulate în ultimii patru ani.

Zona suveranistă reclamă, în postările de pe rețelele de socializare, și faptul că niciunul dintre cei responsabili de măsurile enumerate mai sus nu a plătit. În realitate, o parte dintre acești responsabili a plătit din punct de vedere politic, iar alții s-au ales chiar și cu dosare penale.

Spre exemplu, Ludovic Orban, prim-ministrul din perioada 2019 – 2020, în mandatul căruia s-au luat cele mai dure măsuri de restricționare a drepturilor și libertăților fundamentale aferente pandemiei, nu mai este, astăzi, nimic la nivel politic. Împreună cu majoritatea membrilor guvernului său, a părăsit PNL, la finalul anului 2021, și și-a înființat propria formațiune politică - Forța Dreptei. Partidul nu a luat nimic la europarlamentarele din 9 iunie 2024, nu a luat aproape nimic la alegerile locale din 9 iunie 2024 și nu a făcut pragul electoral la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024. Mai mult, Ludovic Orban s-a retras și din cursa prezidențială.

„Opera” lui Orban, continuată de Cîțu

Un alt nume considerat responsabil de acele măsuri din pandemie este cel al lui Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății în timpul Guvernului Orban. Și acesta a părăsit scena politică, după ce, în toamna anului trecut, s-a ales cu dosar penal pentru că ar fi luat mită găini și ouă. Tătaru a fost revocat de la conducerea PNL Vaslui și nu a mai fost pus pe lista de candidați la alegerile parlamentare.

Un responsabil important al perioadei pandemiei este Florin Vasile Cîțu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Orban și, ulterior, chiar prim-ministru, calitate din care a continuat „opera” lui Ludovic Orban. 

Florin Cîțu a coordonat operațiunea de vaccinare anti-Covid-19, a condiționat accesul în diferite spații publice închise sau chiar deschise pentru cei care nu s-au vaccinat sau nu s-au testat și, în calitate de senator, este parlamentarul care a inițiat proiectul de lege privind restrângerea accesului la locul de muncă pentru salariații nevaccinați. Tot Cîțu este autorul semnării contractelor privind achiziția de vaccinuri anti-Covid-19, afacere care i-a adus un dosar penal la DNA, pentru abuz în serviciu, dosar în care are calitatea de suspect și în care a fost reținut de către procurori un prejudiciu de un miliard de euro.

Florin Cîțu a candidat, la alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, pentru un post de senator pe lista PNL la Galați, însă nu a fost ales. 

Doi progresiști, în dosarul vaccinurilor

În aceeași situație juridică se află și Vlad Vasile Voiculescu, de la USR, fost ministru al Sănătății în Guvernul Cîțu, care a semnat pentru afacerea cu vaccinuri. Este, la rândul său, anchetat de către DNA în dosarul vaccinurilor, având calitatea de suspect. Vlad Voiculescu a reușit, cu chiu, cu vai, să se aleagă, în data de 9 iunie 2024, în funcția de europarlamentar USR, pe listele Alianței Dreapta Unită. 

Și Ioana Mihăilă, succesoarea lui Vlad Voiculescu la conducerea Ministerului Sănătății din Cabinetul Cîțu, s-a ales cu dosar penal în chestiunea vaccinurilor. În prezent, Ioana Mihăilă nu mai deține nicio funcție publică sau politică. 

Toată frustrarea adunată, îndreptată împotriva lui Klaus Iohannis

Unicul mare „responsabil” pentru această perioadă a pandemiei, din punctul de vedere al politicilor dispuse, este președintele României, Klaus Iohannis, care nu a plătit, din punctul de vedere al alegătorilor suveraniști, pentru acțiunile sale. Iar toată frustrarea acumulată de acest electorat este îndreptată, acum, împotriva sa, mai ales după episodul anulării alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie și din data de 8 decembrie 2024.

Anularea de către CCR a alegerilor prezidențiale a venit la pachet și cu prelungirea de facto a mandatului lui Klaus Iohannis, peste cei cinci ani care au expirat la 21 decembrie 2024, până la depunerea jurământului de către președintele nou ales al României. 

Curtea Constituțională este, de asemenea, considerată responsabilul principal pentru anularea alegerilor prezidențiale, frustrările fiind îndreptate și împotriva instanței de contencios constituțional. Adică asupra unei Curți care, în timpul stării de alertă, a declarat neconstituționale amenzile aplicate în mod abuziv de către Guvernul lui Ludovic Orban, a unei Curți care a readus, în matca constituțională, codurile penale abuzate de binomul Coldea-Kovesi și care a soluționat, în ultimii zece ani, multe conflicte juridice de natură constituțională, în defavoarea președintelui Klaus Iohannis.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×