Românii îşi exportă talentul de nevoie

De prea multe ori îngenuncheaţi în ţă­ri­şoara lor, românii preferă să-şi exploa­teze energia, cunoştinţele, educaţia şi harul prin alte ţări. Din nevoia de a arăta cine sunt şi ce pot, conaţionalii noştri îşi încearcă norocul şi în emisiunile dedicate descoperirii de talente.

Nu de bine pleacă. Nu din vreo dorinţă ascunsă de a cuceri teritorii noi. Nici măcar pentru a se îmbogăţi nu fug românii de pă­mân­tul pe care au văzut lumina zilei. Ci din motive simple, cum ar fi să li se recunoască, onest, valoa­rea pe care o au. Sau pentru că ştiu că „afară” angajările nu se fac pe pile, grade de rudenie sau disponibilitatea de a merge în de­le­­gaţii cu şeful, ci pe cât de bine pot face o meserie. Drama celor bla­gosloviţi cu har este şi mai ma­re: accesul în showbiz-ul mioritic prea rar ţine cont de talent şi va­loa­re, iar uşile se trântesc cu zgomot în nasul „naivilor” cu mare uşurinţă.

Ce şanse poţi avea să-ţi exploa­tezi talentul în ţara natală, când în ţara natală iei flit după flit şi trebu­ie să fii recunoscător pentru un sa­lariu minim pe economie, ca pro­fesor? Una singură: să-ţi cauţi norocul, sau să ţi-l faci cu mâna ta, printre străini. Românii au ta­lent. Dar şi mun­cesc. Cazurile celor ajunşi să fie selectaţi în emisiunile de talente din străinătate arată că aceşti oa­meni nu sunt nişte „accidente”. Pre­zenţa lor în faze superioare ale con­cursurilor se datorează mai pu­ţin conjuncturii şi mai mult pre­gă­ti­rii profesionale prin care şi-au îm­bogăţit şi perfecţionat harul na­tiv.

Cei mai noi intraţi în galeria românilor cu talent demonstrat prin străinătăţuri sunt „norvegia­nul” Bogdan Alin Ota şi „britani­cul” Razy Gogonea. Un compozitor-pianist şi un dansator care se bu­cură de succes în concursurile „Norske Talenter” (Norvegienii au talent) şi „Britain’s Got Talent” (Britanicii au talent). Pentru Bogdan, părinţii visau o carieră de me­dic. Dar el a făcut o alegere care  i-a nemulţumit părinţii şi a făcut prietenii de familie să strâmbe din nas: Conservatorul. Pe care l-a ab­sol­vit strălucit în 2003, ceea ce nu l-a împiedicat să ajungă un ano­nim profesor de muzică în provincie. Pentru a-şi completa venitul de personal didactic, sensibil egal cu salariul minim pe economie, Bogdan şi-a folosit timpul liber lucrând în farmacii, în pizzerii, în distribuţia de medicamente.

În 2009, a încercat să spargă carcasa show-biz-ului românesc cu un proiect de rock simfonic, alături de trupa Neuroleptika. Au făcut înregistrarea demo-ului în Germania, cu inginerul de sunet de la trupa Halloween şi cu un producător britanic. Casele de discuri româneşti i-au trântit un „nu ne interesează!” atât proiectului de rock simfonic, cât şi compoziţiilor clasice. De mai puţin de un an muncitor în Norvegia, la o firmă de service de copiatoare, Bogdan a fost înscris în concursul de talente de şeful său, care a simţit că harul românului va emoţiona publicul scandinav. Bogdan Alin Ota s-a calificat în finala „Norske Talenter”, care va avea loc la 27 mai.

Razy Gogonea a uluit juriul cu numărul Neo din filmul Matrix, în care reuşeşte să facă în realitate ce Keanu Reeves „a făcut”, ajutat de efectele speciale. Razy are în spate o experienţă de breakdancer de 16 ani. Britanicii îl pun, într-un fel, în aceeaşi oală cu conaţionalii lui, pentru că, în momentul de faţă, Razy este şomer. În comentariile de la articolele dedicate „Britain’s Got Talent”, românului i se transmite: „găseşte-ţi o slujbă, ratat leneş!”, „e un şomer român şi cu asta ai spus totul” sau „Brokedancer” (n.r. – din engleză „dansator falit”, joc de cuvinte cu „breakdancer”). Totuşi, britanicii l-au trimis, prin vot, în etapa următoare a concursului lor.

Citește pe Antena3.ro

Șefa partidului lui Călin Georgescu, reacție violentă în fața jurnaliștilor, în prima zi în Parlament

Selectată din 37.000 de concurenţi, Petruta Cecilia Küpper s-a clasat pe locul al treilea la „Super Talent” 2009, concursul organizat de postul de televiziune german RTL. Era doar de un an în Germania şi în România fusese profesoară de muzică. Ioan Veniamin Oprea, cunoscut sub numele de „Slinky Man” a devenit celebru prin numerele de contorsionism realizate cu ajutorul unor tuburi colorate. El a participat la „America’s Got Talent”, iar soţia sa, Anna Oprea a mers la „Britain’s Got Ta­lent”, cu un număr de circ asemă­nător. Veniamin a lucrat la Circul de stat din Bucureşti până în 1996, când a plecat peste Ocean. De atunci, a vizitat zeci de ţări cu spectacolele concepute de el, a câştigat Premiul Special Walt Disney la Festivalul Internaţional de circ de la Monte-Carlo în 2000, Festivalul de Circ de la Moscova, în 2007, Best New Talent, la Hollywood, în 2008.

De la Sociologie la nai
Născută acum 30 de ani, la Sibiu, Petruţa Cecilia Küpper a studiat Sociologie şi Antropologie la Universitatea Lucian Blaga din oraşul natal. A urmat, de asemenea, cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucuresti, la nai, cu Gheorghe Zamfir, apărând în concerte alături de profesor. Petruţa a lucrat ca profesoară de muzică în România până în 2008, când s-a mutat, prin căsătorie, în Germania. În 2009 a participat la Super Talent, clasându-se pe locul al treilea în finală. În ianuarie 2010, Petruţa a realizat primul ei album, „Panträume” („Visurile Naiului”). La Echo Awards 2010 a fost nominalizată la categoria Newcomer of the Year. Este căsătorită şi are o fiică născută în 2007.

A ales anonimatul
După ce a absolvit Conservatorul, în 2003, botoşăneanul Bogdan Alin Ota a ajuns profesor de muzică în Bacău. Pe lângă profesorat, Bogdan a lucrat în pizerii, a livrat medicamente la farmacii şi a făcut diverse alte joburi pentru a ajunge la un venit cât de cât decent. În august 2010 a luat însă decizia de a pleca la muncă în Norvegia, preferând să fie un gunoier anonim într-o ţară străină, decât să trăiască în România şi să-i fie ruşine să se privească în oglindă.

Spirala colorată dirijată de om
Înainte de a lua decizia emi­grării în SUA, Ioan Veni­a­min Oprea („Slinky Man”) a fost invitat o singură dată la un show de televiziune în Ro­mâ­nia, în 1990 – „An­da Că­lu­găreanu Show”, la TVR 1. Du­pă stabilirea pe tărâm ame­rican şi bu­cu­rân­du-se de o doză de ce­le­bri­tate, Ve­nia­min a revenit pe micile ecra­ne româneşti în 2000, la „Flo­rin Călinescu Show”. La 15 ani de când şi-a pă­ră­sit ţara natală, Venia­min lo­cu­ieş­te în Orlando, Flo­rida, şi lucrează pentru Disney Land.

Dansatorul şomer
Din adolescenţă a avut un vis: să devină dansator. La 19 ani, a plecat din România pentru a-şi urma visul. Şi în bună măsură, şi l-a împlinit, lucrând ca dansator în Tunisia, Bulgaria, Grecia şi Cipru ca dansator. De doi ani, Razy Gogonea s-a stabilit în Marea Britanie, la Manchester, unde stă împreună cu iubita lui. Acum este şomer, dar succesul obţinut la Britain’s Got Talent ar putea să-i rezolve şi situaţia financiară. Pentru numărul „Matrix” s-a pregătit o jumătate de an.