UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România - Asociaţia pentru Drepturi de Autor) a făcut ieri public bilanţul financiar pe anul 2009, anunţând topul 100 al autorilor români care au devenit "miliardari" din drepturile de autor. Surpriză, pe primele trei locuri sunt nume total necunoscute publicului larg.
Astfel, Alexandru Blaj, Valentin Creţu şi Iulian Udrea au reuşit să câştige, din drepturile de autor asupra compoziţiilor lor muzicale pentru reclame sau generice radio şi tv, între 3 şi 7 miliarde de lei vechi.
Referitor la acest lucru, Adrian Iorgulescu, preşedintele UCMR-ADA, a declarat faptul că poziţionarea este legală, normală, nefiind convins însă că şi culturală. "Sunt persoane de care nu a auzit nimeni, dar care au scris în ultimii ani, masiv, muzică pentru spoturi publicitare şi generice pentru emisiuni de radio şi televiziune. Întrucât acestea sunt foarte dese, încasările sunt pe măsură, însă ele nu reflectă neapărat valoarea. Se referă mai degrabă la cantitate şi mai puţin la calitate. Cu toate acestea, ei sunt compozitori de muzică, dar compozitori de câteva secunde, 1-20 de secunde. Intră în zona miniaturală a scrisului muzicii, dar, sigur, drepturile lor trebuie respectate ca ale oricărui alt membru, şi în privinţa asta nu discutăm despre topuri de valoare, ci pur şi simplu despre cantitatea de minute, secunde pe care ei o reprezintă."
Primele cinci locuri însumează aproape 1.800.000 de lei, pe a patra poziţie aflându-se Laurenţiu Duţă. Sumele celor care s-au situat între locurile 80 şi 100 sunt între 200 şi 250 milioane de lei vechi.
În top 100 sunt compozitori români precum Adrian Ordean (locul 18), Mircea Baniciu (19), Nicu Alifantis (21), Dan Bittman (23), Iulian Vrabete (24), Ştefan Hruşcă (32), Marius Ţeicu (39), Loredana Groza (42), Victor Socaciu (44), Călin Goia (50), Mihai Pocorschi (52), Adrian Bărar (55), Dan Teodorescu (59), Cornel Ilie (61), Romeo Dediu (66), Alin Oprea (69), Alexandru Andrieş (77), Dinu Olăraşu (81), Cristi Minculescu (poziţia 89). Iulian Vrabete (membru Holograf) consideră că poziţia pe care s-a clasat în acest top este onorabilă.
"Este o chestiune conjuncturală - spune Vrabete -, sigur că veniturile sunt foarte mult influenţate şi de situaţia în care se află artistul, trupa sau compozitorul. Spre exemplu, în anii în care lansăm ceva nou şi există o prezenţă mai accentuată pe radio, sigur că aceste încasări sunt mai mari.
Oricum, remarcabil este faptul că faţă de acum zece ani, când a început să funcţioneze efectiv acest organism, drepturile de autor au o altă semnificaţie şi sunt oameni care câştigă foarte serios din treaba asta. Părerea mea legată de primele trei locuri din acest top este una personală şi, din păcate, nu poate fi susţinută legal. Nu poţi pune pe acelaşi plan succesul unei muzici câştigat prin atragerea publicului şi succesul unei muzici care este plătită ca să apară. Reclamele apar doar pentru că cineva plăteşte ca să apară. Drept pentru care mi se pare puţin neloială această chestie, dar modalitatea în care se fac repartiţiile privind orice secundă de muzică, indiferent de unde provine, îşi are drepturile ei." Pentru Holograf, anul 2009 a fost unul "satisfăcător". "Scăderea economică, a bugetelor de publicitate au dus fără doar şi poate şi la scăderea câştigurilor artistului. La noi, asta a însemnat o scădere de 30%-40% a activităţii faţă de anul anterior şi, ca exemplu, după foarte mult timp, a fost singurul an în care nu am cântat nicăieri de Revelion, lucru care ne-a dat ocazia să-l sărbătorim împreună, aşa cum n-am mai făcut-o din '94." 2010 a început pentru Holograf cu două spectacole la Sala Palatului, continuă cu un contract de publicitate, un turneu în această vară în cadrul unei acţiuni publicitare sponsorizate de nişte distribuitori de băutură, un concert unplugged, după care un concert la Sala Polivalentă (7 decembrie) - Holograf Inrock -, concert în cadrul căruia Holograf va prezenta piese rock mai vechi sau mai noi pe care nu le cântă în mod obişnuit în spectacole. "De bine, de rău, până la sfârşitul anului sunt activităţi şi, în ciuda a ceea ce se petrece în jurul nostru, va fi totuşi un an normal", încheie Iulian Vrabete.
MAI MULTĂ MUZICĂ ROMÂNEASCĂ LA RADIO ŞI TV
Totodată, ieri a fost anunţată şi depunerea în Parlament de UCMR-ADA a unei iniţiative legislative menite să promoveze muzica românească. Proiectul este susţinut de aproape 7.000 de autori români, membri ai UCMR-ADA, şi prevede obligativitatea posturilor de radio şi de televiziune, precum şi a companiilor care organizează spectacole şi concerte să difuzeze cel puţin 60% muzică de origine românească, în condiţiile în care state precum Franţa, Italia, Grecia, Irlanda, Finlanda au legislaţii similare.
De asemenea, a fost adus în discuţie şi summitul desfăşurat la Bucureşti între 5 şi 6 mai, în cadrul căruia participă toţi directorii organismelor de gestiune colectivă din lume. Summitul are loc sub egida CISAC (International Confederation of Societies of Authors and Composers), la doar câteva zile după ce, într-un raport al Departamentului de Stat din SUA, se atrage atenţia asupra faptului că în România drepturile de autor nu sunt respectate. Astfel, România a fost inclusă pe lista de supraveghere a United States Trade Representatives.